Banca Națională a României (BNR) va menține cel mai probabil, luni, în cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din 2025, dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an, în ciuda riscurilor la adresa economiei locale și a evoluției anemice de până acum, susțin experții. Aceștia invocă incertitudinea fiscală, precum și riscurile inflaționiste ce derivă inclusiv din incertitudinea comercială de pe plan extern.
După cum arată comunicatul BNR cu deciziile similare din ianuarie și februarie, Consiliul de administrație al BNR a avut în debutul anului preocupări legate de presiunile inflaționiste de pe zona de energie, alimente și servicii. În prezent, însă, balanța riscurilor la adresa evoluției economiei României începe să tindă spre partea negativă (recesiune), ceea ce ar putea necesita scăderea dobânzilor.
Rata de dobândă pe 10 ani a României (RO10Y) a scăzut deja în ultimele zile, în linie cu evoluțiile externe, la 7,25%, incluzând în prețuri și așteptări riscul de recesiune. Totodată, elemente pozitive din perspectiva dinamicii viitoare a inflației este scăderea prețurilor la combustibili, care va accelera în următoarea perioadă pe fondul prăbușirii recente a prețurilor internaționale la țiței.
(Citește și: ”Prăbușirea continuă pe Wall Street după răspunsul tarifar al Chinei – Minus încă 1.500 de puncte pentru Dow Jones”)
Analiștii menționează ca motive pentru menținerea dobânzilor incertitudinile privind dinamica viitoare a inflației, în contextul riscurilor preponderent de creștere a prețurilor de consum, precum și îngrijorări legate de procesul de consolidare fiscală al Guvernului.
Când ar putea BNR să livreze primele scăderi de dobândă și ce condiții trebuiesc îndeplinite
Analiștii spuneau în februarie că traiectoria fiscală a Guvernului și atingerea țintei de deficit de 7% din PIB poate fi atinsă doar cu măsuri fiscale suplimentare pentru majorarea intrărilor – măsuri care ar fi echivalente cu 0,6-0,7% din PIB.
Accentuarea riscului de recesiune crește însă inclusiv riscul ca deficitul bugetar să iasă din traiectorie.
„Fără o conferință de presă, cel mai probabil nu vom avea foarte multe informații de analizat din comunicatul de presă. Este posibil ca riscurile pe termen scurt de creștere a inflației ar putea fi menționate”, spune Vlad Ioniță, economist la BCR.
Totodată, acesta anticipează reluarea ciclului de scădere al dobânzilor de către BNR în luna august, cu trei scăderi de câte 25 de puncte de bază fiecare, până la o rată a dobânzii cheie de 5,75% în 2025, cu riscuri pentru mai puține scăderi în funcție de ce se întâmplă pe plan fiscal și politic.
Banca Națională a oprit ciclul de tăiere în octombrie din cauza presiunilor inflaționiste.
„Cifrele mai slabe pe partea de creștere economică și așteptările pieței cu privire la rata așteptată a dobânzilor BCE ar putea fi argumente pentru cei care vor o relaxare a politicii monetare. În procesul de luare a deciziilor, apelurile la o relaxare a politicii monetare vor fi cel mai probabil depășite ca importanță de riscurile fiscale, vulnerabilitatea cursului valutar din cauza primei elevate de risc suveran și a riscurilor la adresa ratingului, la care se adaugă incertitudinea din jurul riscurilor de creștere a inflației”, mai spune Vlad Ioniță.
ING: BNR are nevoie de relaxarea politicii monetare de către celelalte bănci centrale – Riscuri pe toate fronturile
ING anticipează două scăderi de dobândă din partea BNR în acest an, în a doua parte a anului, cu condiția îndeplinirii unor anumite condiții, în special în ceea ce privește temperarea presiunilor inflaționiste și relaxarea politicii monetare de către alte bănci centrale – Fed, BCE, Banca Națională a Poloniei.
„Atât riscurile pe termen scurt și mediu sunt destul de mari în acest moment, cu o perspectiva încă puternic neclară. Ca atare, ne așteptăm ca factorii de decizie de la nivelul BNR să adopte o abordare în care așteaptă claritate. Anticipăm că comunicatul de presă al băncii va sublinia riscurile tot mari mari pe toate fronturile: negative pentru economie și în același timp de creștere a inflației”, spun economiștii ING Valentin Tătaru și Ștefan Poșea.
Potrivit acestora, riscul cel mai mare care apare din războaiele comerciale de pe plan extern este cel de stagflație.
„Impactul asupra exporturilor și creșterii economice a României (în mare parte indirect) rămâne un risc cheie pe termen scurt, întrucât este puțin probabil ca stimulente fiscale ale Germaniei și inițiativele mai ample de cheltuieli europene să aibă un efect imediat asupra creșterii economice. La nivel intern, politica fiscală continuă să fie principala îngrijorare. În perioada ianuarie-februarie, deficitul bugetar nu a înregistrat îmbunătățiri semnificative comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Considerăm că îmbunătățiri mai vizibile vor apărea în a doua jumătate a anului. Între timp, ciclul dezinflaționist întâmpină dificultăți, despre care estimăm că vor continua în lunile următoare. Totodată, observăm în continuare o tendință de moderare a consumului privat, în linie cu creșterea salariilor la nivel local, care va începe treptat să se stabilizeze sub pragul de 10%”, mai arată cei doi economiști ING.
Aceștia punctează că toate aceste elemente indică necesitatea unei prudențe prelungite în conduita politicii monetare.
„Îngrijorările legate de inflație și riscurile externe vor continua, cel mai probabil, să domine preocupările legate de creșterea economică, cel puțin în următoarele luni. În cele din urmă, cererea internă a fost solidă și este puțin probabil să se deterioreze drastic prea curând”, mai arată cei doi economiști ING.
Relevant pentru scăderi de dobândă din partea BNR: Diferența între inflație și dobânda cheie
Economia românească se găsește în acest moment într-o perioadă de reajustare a ciclului economic, stimulată de impulsul fiscal record al guvernului (7-8% deficit bugetar raportat la PIB) și majorarea veniturilor populației, care trag în sus consumul de bunuri din import, iar în același timp confruntată cu cerere externă slabă în industrie și IT și incertitudine din cauza nevoii de ajustare a deficitului bugetar, puternic inflaționist. Totodată, incertitudinea politică și cea de pe frontul comercial reprezintă noi elemente de risc.
Relevant pentru noi scăderi de dobândă este cât de mare este diferența între rata cheie de dobândă a BNR și rata anuală a inflației, care arată cât spațiu pentru noi reduceri are banca centrală. Până acum, oficialii BNR au semnalat intenția de a păstra dobânzile real pozitive (un anumit grad de restrictivitate) pentru ceva timp, inclusiv pentru a contrabalansa deficitul bugetar record și în corelație cu intențiile bancherilor centrali de la băncile mari.
(Citește și: ”Semnele de punctuație ale guvernatorului Isărescu: Euro peste 5 lei, fiscalitate de corecție; scăderea dobânzii? Atenție la riscul de recesiune!”)
***
Urmărește-ne pe Google News
