Măsurile de consolidare fiscală și noua țintă de deficit de 8,4% din PIB pe metodologia națională vor duce deficitul bugetar pe metodologia europeană ESA la un nivel cuprins între 8,7%-9% din PIB, potrivit unei analize The Tax Institute semnată de expertul în fiscalitate Gabriel Biriș și de Sebastian Șerban, research economist la The Tax Institute.
Analiza celor doi asupra proiectului de rectificare bugetară arată că noua țintă de deficit este una ”credibilă”, comparativ cu cea de 7% din bugetul inițial. Amintim că deficitul bugetar al României a fost de 9,28% din PIB în 2024, calculat pe metodologia ESA, standardul la nivel european, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deficitul ESA a fost mult superior celui calculat pe metodologia națională (cash) utilizată de Ministerul Finanțelor, după care deficitul s-a cifrat la 8,65% din PIB.
”Proiectul de rectificare bugetară pe anul în curs este un pas binevenit spre restabilirea încrederii în actul de guvernare. Pe de o parte, cifrele avansate atât pe partea de venituri, cât și de cheltuieli, sunt mult mai aproape de ceea ce indicau analizele pe baza execuțiilor bugetare la 3 și 6 luni. Astfel, deși deficitul bugetar crește la 8,4% din PIB, semnificativ peste ținta de 7% pe care de curând Ministerul de Finanțe ne asigura că o va respecta până la finalul anului, avem astăzi o țintă credibilă.
În același timp, deși unele ținte s-au deteriorat (spre exemplu, creșterea bugetului alocat pentru bunuri și servicii), ele sunt încă sub ceea ce ne-ar fi indicat ultima prognoză The Tax Institute. Acest lucru indică, în ciuda aparențelor, continuarea procesului de consolidare fiscală dincolo de pachetele de legi mai mediatizate în spațiul public”, se arată în analiză.
Recomandare: Executivul să continue restructurarea cheltuielilor
Potrivit The Tax Institute, Guvernul ”a făcut primul pas pentru restabilirea credibilității datelor bugetare” în condițiile în care analizele execuției bugetare publicate la 3 și 6 luni ”subliniau lipsa de credibilitate a țintei de 7% și a calendarului publicat de autorități”.
”Dincolo de credibilitatea datelor, executivul trebuie să continue măsurile de restructurare a cheltuielilor în vederea eficientizării serviciilor publice, cu scopul de a spori competitivitatea României și de a reporni creșterea economică. Intuiția premierului, care a anunțat scăderea sumelor alocate investițiilor publice până la restabilirea echilibrului bugetar, împreună cu reducerea schemelor de personal din administrație, este una corectă. Literatura de specialitate indică zona subvențiilor, a transferurilor și a corectei dimensionări a cheltuielilor cu personalul ca având efectele cel mai puțin nocive (iar în unele cazuri, pozitive), asupra competitivității și creșterii economice. Vedem însă că proiectul de rectificare nu urmează această direcție, ci suplimentează aceste sume”, se arată în analiză.
În același timp, în ce privește veniturile, evoluția TVA (scădere de 1,8% prin rectificare, adică 2,4 mld. lei) și a accizelor subliniază ”lipsa de eficacitate a creșterii cotelor în condițiile unei evaziuni scăpate de sub control”.
”Mai mult, scăderea investițiilor private denotă descurajarea mediului de afaceri prin măsuri profund nocive repetate, reflectate în continua revizuire negativă a perspectivei de creștere pentru anul în curs Reiterăm nevoia pentru o reformă fiscală care să așeze sarcina după dimensiunea veniturilor și nu după tipul lor, nevoia stringentă de combatere reală a evaziunii și de a reduce cheltuielile până la nivelul la care pot fi finanțate sustenabil”, se mai arată în analiza The Tax Institute.
Lipsă de progres în reducerea evaziunii. Analiza fiecărei componente bugetare
Autorii analizei atrag atenția că evoluția TVA-ului colectat și revizuirea pentru acest an din rectificare arată (i) fie o supraestimare grosieră în bugetul pentru 2025, (ii) fie o explozie a evaziunii, (iii) fie prăbușirea consumului, sau o combinație a celor trei factori.
Redăm în cele ce urmează analiza pe venituri și cheltuieli realizată de The Tax Institute:
Venituri
• TVA – Ținta scade cu 2,4 miliarde lei (-1,8%). Având în vedere creșterea cotelor, această nouă țintă subliniază (i) fie o supraestimare grosieră în bugetul pentru 2025, (ii) fie o explozie a evaziunii, (iii) fie prăbușirea consumului, sau o combinație a celor trei factori. Este important de remarcat că ținta de 133,6 miliarde lei reprezintă 6,98% dintr-un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei. În comparație, în 2024 TVA colectat a totalizat 6,85% din PIB, iar în 2023 – 6,5%. Cu un VTTL (totalul teoretic colectabil din TVA, în lipsa GAP) care în ultimii ani a depășit 10,5% din PIB, iar astăzi se apropie de 11% cu TVA crescut, vedem lipsa oricărui progres sesizabil în reducerea evaziunii. Următoarele măsuri de creștere a veniturilor trebuie să se concentreze pe reducerea acestui GAP cel puțin până la media UE, care ne va aduce la venituri din TVA la 10% din PIB. Veniturile suplimentare de 3% din PIB reprezintă jumătate din deficitul bugetar necesar a fi redus până în 2031. În acest sens, reiterăm nevoia de a introduce măsuri precum taxarea inversă generalizată pentru facturile ce depășesc 5.000 de euro (similar cu măsurile aplicate pentru telefoane mobile, cereale și console de jocuri pe calculator).
Graficul nr. 1 – Venituri din TVA
• Impozit pe profit – ținta scade cu 1,4 miliarde (-3,4%). Denotă înrăutățirea climatului pentru mediul de afaceri și arată nevoia urgentă de a renunța la măsuri nocive precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), Impozitul Suplimentar pentru Bănci (ISB), Impozitul pe Construcții Speciale (IC) și de adoptare a unor reforme pentru stimularea creșterii economice. Reamintim că în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu, creșterile de venituri reprezintă doar 2,5% din necesarul de consolidare fiscală totalizând 6,8% din PIB. Restul reprezintă diminuarea cheltuielilor prin creșterea accelerată și constantă a PIB în următorii 6 ani.
• Impozit pe salarii și venit – crește cu 1,87 miliarde (+3,3%), rezultat al eliminării facilității pentru angajații din agricultură, construcții și IT, dar și a creșterii cotei de impozitare a veniturilor din dividende la 10%.
• Contribuții sociale – ținta scade cu 776 milioane (-0,3%), în ciuda extinderii bazei contribuabililor în primul pachet de măsuri fiscale. Date fiind sumele în continuare ridicate alocate cheltuielilor cu asistența socială, scăderea trebuie să indice o corectare a supraestimărilor din Legea Bugetului, sau o scădere a numărului de angajați plătitori de contribuții. Așteptările pentru aceste venituri par, de asemenea, decuplate de cele pentru veniturile din impozitul pe salarii și venit.
Graficul nr. 2 – Venituri din contribuții sociale și cheltuieli cu asistența socială
• Accize – obiectivul crește cu 513 milioane (+1%), ca rezultat al măsurilor cu intrare în vigoare la 1 august. În mod similar cu TVA, lipsesc măsurile de combatere a evaziunii, procentual mai mare chiar decât a acesteia.
• Fonduri europene – ținta crește cu 1,4 miliarde (+1,6%), un obiectiv ambițios având în vedere că în Raportul privind execuția la 6 luni se atrăseseră sub 50% din obiectiv. Probabil că Ministerul Finanțelor anticipează noi intrări de fonduri alocate prin PNRR ca urmarea a unor reforme adoptate în următoarele luni.
Cheltuieli
Deși deja în cuantumuri record în Legea Bugetului, bugetele de cheltuieli au fost crescute pentru toate categoriile principale:
• Cheltuielile de personal cresc cu 700 de milioane lei (+4,1%).
• Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 3,3 miliarde lei (+1,4%).
• Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 321 milioane lei (0,3%). Dacă bugetele de cheltuieli cu personalul și asistența socială sunt deosebit de greu de ajustat, este greu de intuit de ce acest buget nu doar că nu scade, dar este suplimentat.
Graficul nr. 3 – Cheltuieli cu dobânzi – 2007-2025
• Bugetul pentru cheltuieli cu dobânzi crește de la 41 la 53 de miliarde lei (+29%). Dacă în Raportul privind execuția la 6 luni MF plasa cheltuielile cu dobânzile sub așteptări, la 85,9% din țintă în acel moment (după puseul din primăvară), este greu de înțeles de ce crește atât de mult bugetul la rectificare. Executivul trebuie fie să se aștepte la un puternic episod de instabilitate națională, regională, ori internațională, ori a subraportat în mod excesiv unde se plasau cheltuielile cu dobânzi la 30 iunie în raport cu ținta la final de an.
• Cheltuielile cu subvenții cresc cu 531 de miliarde lei (+3,8%).
• Cheltuielile cu transferuri (către alte entități guvernamentale, adesea primării) cresc cu 4,3 miliarde lei (+4,8%).
• Cheltuielile de investiții cresc cu 5,8 miliarde lei (+3,8%).
(Citește și: ”Consiliul Fiscal, despre rectificarea bugetară: Execuția bugetară e sub așteptări, dar ținta de deficit de 8,4% din PIB este plauzibilă”)
(Citește și: ”DOCUMENT / Rectificarea bugetară: +3,2 mld. la venituri, +24,6 mld. la cheltuieli. Deficitul urcă la 8,4% din PIB. Situația pe ministere și instituții”)
***
Urmărește-ne pe Google News
