Criza politică din România și posibilele întârzieri în răspunsul politic la dezechilibrele economice după prăbușirea guvernului de coaliție ar putea submina unele surse de finanțare externă, a avertizat agenția de rating S&P Global, citată de Reuters și preluată de News.ro.
S&P Global consideră că principalul risc pentru România, care are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind 9% din PIB, este modul în care își va finanța deficitele mari până în 2026, pe fondul unui impas politic prelungit și al slăbirii creșterii economice.
„Accesul guvernului la piața de euroobligațiuni a slăbit, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni. În plus, elaborarea ineficientă a politicilor ar putea face ca fondurile UE, în special cele din cadrul Facilității pentru redresare și reziliență, să fie mai puțin disponibile”, avertizează agenția S&P Global.
S&P: Politicile implementate în România vor deveni mai fragmentate indiferent de rezultatul alegerilor
Reuters notează că Banca Națională a României (BNR) a intervenit joi pentru a susține leul, pe fondul unei creșteri a dobânzilor la obligațiuni în piața secundară, după victoria liderului AUR George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale, care a adâncit criza politică din România.
Simion a câștigat detașat primul tur al scrutinului de duminică, provocând demisia premierului Marcel Ciolacu și prăbușirea guvernului de coaliție. Sondajele îl arată pe Simion câștigător al turului al doilea din 18 mai, dar, indiferent de rezultatul scrutinului, elaborarea politicilor în România ar deveni mai fragmentată, mai puțin stabilă și mai puțin eficientă în următoarele câteva luni, potrivit S&P Global.
„(Acest lucru) ar putea duce la o creștere mai slabă, la rezultate fiscale și externe mai slabe decât ipotezele noastre deja pesimiste”, a avertizat agenția.
Scenariile post-electorale
S&P Global a precizat că scenariile sale post-electorale includ un guvern minoritar instabil, care ar putea încerca să avanseze cu măsuri de consolidare fiscală.
O decizie de a convoca alegeri parlamentare anticipate ar întârzia și mai mult reducerile bugetare și ar pune presiune asupra eforturilor de refinanțare, în timp ce un al treilea scenariu prevede formarea unui guvern de uniune cu sprijin suficient pentru stabilizarea bugetului.
Economia României a crescut cu doar 0,8% anul trecut, cel mai lent ritm de la pandemia COVID-19, creșterea încetinind în fiecare an începând din 2021.
Leul, care a ieșit marți din intervalele strânse în care s-a menținut în mare parte din ultimii trei ani, și-a calmat joi pierderile, dar randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu aproximativ 100 de puncte de bază de la începutul acestei săptămâni, ajungând la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.
Obiectivul BNR
BNR a confirmat joi pentru Bloomberg că a intervenit pe piața valutară pentru a ajuta la gestionarea unei creșteri semnificative a ieșirilor de capital care a pus presiune pe leu și a dus la o creștere a ratelor pe piața monetară.
BN,R care are o politică de flotare controlat a monedei naționale, încearcă să găsească „un optim între moneda națională și ratele de pe piața monetară”, a declarat Suciu, conform Bloomberg.
„Există o mulțime de elemente imprevizibile pentru a putea vorbi acum despre care va fi un interval optim pentru leu, dar ceea ce facem este să încercăm să găsim un echilibru care să reflecte situația economică actuală și riscurile politice”, a precizat el.
Suciu spune că banca centrală are suficiente rezerve valutare pentru a gestiona moneda și nu a folosit alte instrumente, cum ar fi liniile de swap existente cu Banca Centrală Europeană. BNR avea rezerve de 62 mld. euro pe 30 aprilie.
Frantisek Taborsky, strateg de investiții Londra la ING Group, a comentat pentru Bloomberg că încă ”există spațiu acum pentru creșterea cursului EUR/RON”.
(Citește și: ”Cele 7 zile dintre 2 Românii: cursul, ROBOR, piața, dobânzile suverane. Urmează inflația”)
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Cursul își menține scăderea – 5,122 lei pentru un euro și 4,537 lei pentru un dolar – România e tratată de piețe ca un caz izolat”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
