În 2024, segmentul micro-IMM-urilor, adică al firmelor cu cifră de afaceri sub 100.000 euro, a ajuns la peste 702.000 de companii. Dintre acestea, 416.657 au înregistrat profit, iar 286.034 au fost pe pierdere, aproximativ 40,7% din total, conform datelor agregate de SMARTreports.app, un portal de analiză de date financiare din economie.
Datele arată o fractură în interiorul celei mai numeroase categorii de firme din România, cu o creștere a numărului IMM-urilor aflate pe pierdere și practic a numărului IMM-urilor noi care nu scalează și nu intră pe profit.
Tendința a început din 2022 – iar un caz special se înregistrează la aceste IMM-uri cu până în 100.000 de euro cifră de afaceri, arată Liviu Sav, co-fondator BRIDGE-to-INFORMATION.
18 mld. lei cifră de afaceri, tot 18 mld. lei pierdere. Deteriorarea la micro-IMM-uri a început în 2022
Conform datelor agregate de SMARTreports.app, cele 286.000 de micro-IMM-uri pe pierdere au realizat în 2024 o cifră de afaceri cumulată de 18,67 miliarde lei, dar au înregistrat o pierdere netă totală de 18,44 miliarde lei. Asta înseamnă că la fiecare 1 leu ce a intrat în firmă ca venit, aceste firme au realizat în medie cheltuieli duble, de aproape 2 lei.
În schimb, micro-IMM-urile profitabile (416.657 firme) au cumulat 54,3 miliarde lei cifră de afaceri și 22,4 miliarde lei profit net, cu o rată medie de profit de 41,3%.
Discrepanța dintre cele două grupuri este majoră, atât ca eficiență economică, cât și ca structură a rezultatelor, reiese din date.
”Acest fenomen nu este nou, ci este vizibil încă din 2019 când cele 175.000 de IMM-uri de până în 100.000 de euro au cumulat 11 miliarde cifră de afaceri și pierderi de 11 miliarde de lei. Și totuși, un lucru s-a schimbat. Până în 2022 numărul de IMM-uri de sub 100.000 de euro cu profit a crescut umăr la umăr cu numărul de IMM-uri pe pierdere. Astfel că, în 2022 aveam 433.000 de IMM-uri pe profit și 211.000 pe pierdere. Începând cu 2022, numărul de IMM-uri pe profit a început să scadă la 419.000 în 2023 și 416.000 în 2024, în timp ce numărul companiilor pe pierdere a crescut la 252.000 în 2023 și peste 286.000 în 2024.
Deci, comparând datele de la 2024 cu cele de la 2022, avem mai puțin cu aproximativ 17.000 de IMM-uri pe profit și cu mai mult de 75.000 de IMM-uri pe pierdere”, punctează Liviu Sav într-o postare pe platforma LinkedIn.
De notat că orice IMM nou-înființat intră în această categorie, iar cheltuielile sunt în general mai mari în debutul activității decât veniturile. Îngrijorător rămâne însă ritmul recent de creștere a numărului de firme neprofitabile și mutarea tot mai multor angajați în acest segment, de micro-IMM-neprofitabile.
În plus, dinamica arată că o parte semnificativă din companiile noi nu scalează și nu devin profitabile, concentrând însă tot mai mult din forța de muncă.
Segmentul micro-IMM-urilor a fost în ultimii ani una dintre principalele zone de antreprenoriat și auto-ocupare din România. Problema: Sunt tot mai mulți angajați în IMM-urile pe pierdere
Datele arată că, în 2024, micro-IMM-urile pe pierdere aveau 244.330 de angajați, în creștere cu aproximativ 54.000 față de 2022.
În același timp, micro-IMM-urile profitabile aveau 291.376 de angajați în 2024, în scădere față de aproape 360.000 în 2022.
Liviu Sav mai punctează că, dacă această tendință continuă, este posibil ca în următorii 1–2 ani numărul angajaților din micro-IMM-urile neprofitabile să îl depășească pe cel din micro-IMM-urile profitabile – o schimbare majoră pentru structura pieței muncii.
Comparativ: restul economiei rămâne profitabil
Pentru context, IMM-urile cu peste 1 milion euro cifră de afaceri, în număr de doar 38.918 firme (profitabile), au generat în 2024 peste 955 miliarde lei cifră de afaceri și 83,2 miliarde lei profit net, cu o rată medie a profitului de 8,7%.
La companiile mari, 996 firme profitabile au cumulat 1.093 miliarde lei cifră de afaceri și 71 miliarde lei profit net.
Cu alte cuvinte, segmentul cel mai mic al IMM-urilor, ca dimensiune, este singurul în care se observă o deteriorare structurală vizibilă a profitabilității și o concentrare tot mai mare de forță de muncă în zona pe pierdere.
(Citește și: ”BNR: Activitatea economică va stagna în primele luni ale acestui an. Creșterea PIB va reveni spre potențial în 2027”)
(Citește și: ”Inflația rezistă – Companiile au majorat semnificativ prețurile alimentelor și serviciilor de la 1 ianuarie – Analiștii își revizuiesc prognozele pentru 2026”)
(Citește și: ”Video / Mugur Isărescu – între recesiunea tehnică de azi și ”prăbușirea” inflației la 3% din 2027. Graficele de ghidaj: Cum citește guvernatorul semnalele agențiilor de rating – Principalele declarații”)
***
Urmărește-ne pe Google News
