Economia românească va stagna în primele luni ale acestui an, arată estimările Băncii Naționale a României (BNR), incluse în Raportul trimestrial asupra inflației, ediția februarie.
Creșterea PIB e totuși așteptată să revină spre potențial în 2027, grație investițiilor mari din 2026 și de anul viitor, iar consumul gospodăriilor va reîncepe treptat să contribuie la creșterea economică.
”Prognoza actualizată pentru perioada 2025-2026 indică menținerea unui impact restrictiv semnificativ al măsurilor succesive de consolidare fiscală asupra cererii interne și, implicit, asupra dinamicii activității economice. După contracția PIB din trimestrul III 2025, slăbiciunea ciclului economic este proiectată să se accentueze în trimestrul IV 2025, urmând ca la începutul anului curent activitatea economică să stagneze. Această evoluție reflectă intensificarea impulsului fiscal restrictiv, care a condus inclusiv la adâncirea gapului negativ al PIB. Erodarea venitului disponibil real continuă să afecteze consumul – cu manifestări mai pronunțate în comerț și servicii –, în timp ce producția industrială rămâne modestă, pe fondul unei cereri externe încă în proces de revenire; deteriorarea indicatorilor de încredere consolidează acest tablou conjunctural nefavorabil”, arată BNR în raportul trimestrial asupra inflației.
BNR avertizează în raport că încheierea în acest an a PNRR va marca ”finalul unui ciclu excepțional de sprijin fiscal și investițional”, context în care ”evoluția creșterii economice va depinde într-o măsură mai mare de politicile naționale”.
România are de încasat >10 mld. euro din PNRR, în acest an. Din 2027 va trebui să compensăm cu investiții private mai mari
Până la final de martie, România ar trebui să primească 2,6 mld. euro de la Comisie, în contul cererii de plată nr. 4 din PNRR, depusă în decembrie.
”Încheierea în acest an a programului „Next Generation EU” marchează finalul unui ciclu excepțional de sprijin fiscal și investițional, indicând tranziția către un cadru în care evoluția creșterii economice va depinde într-o măsură mai mare de politicile naționale, investițiile private și de valorificarea fondurilor din cadrul financiar multianual 2021-2027.
Concret, din totalul de 21,4 miliarde euro disponibil prin PNRR în urma renegocierii din toamna anului 2025 (fonduri structurate în șase cereri de plată), până în decembrie s-a încasat jumătate, cu perspectiva absorbirii a încă 2,6 miliarde euro în primul trimestru din 2026, în situația în care Comisia Europeană va evalua favorabil îndeplinirea obiectivelor aferente cererii de plată nr. 4 (depusă de România către finalul anului 2025)”, mai estimează BNR.
BNR: Semnale favorabile la nivelul investițiilor în echipamente / Ce se întâmplă cu industria auto
Banca centrală subliniază în raportul său că modelul economic al României va trece printr-o transformare în următoarea perioadă, cu o reducere în importanță a consumului, care va rămâne sub presiune, și o creștere în importanță a investițiilor. BNR spune că sectorul auto trece printr-un proces de ”distrugere creativă”, care va face sectorul mai competitiv pe viitor.
”Semnale favorabile se manifestă la nivelul investițiilor în echipamente, de-a lungul a două coordonate – modernizarea sectorului energetic și reconfigurarea unor sectoare industriale. În primul caz, sunt în derulare sau urmează a fi demarate în anul 2026 proiecte vizând în principal valorificarea potențialului de energie verde și creșterea capacității de stocare a energiei electrice obținute din surse regenerabile. În al doilea caz, este notabil procesul de distrugere creativă pe care îl parcurge industria locală a componentelor auto, în linie cu evoluțiile pe plan european, care urmează să conducă probabil la un sector mai restrâns, dar mai competitiv”, mai arată BNR.
BNR notează că, în T3 2025, exporturile de autovehicule au marcat o creștere de volum de circa 10%, (variație anuală) – efect al modificărilor de gamă efectuate în perioada recentă, concretizate într-o îmbunătățire a poziției competitive pe piața externă.
Aprecierea reală a cursului de schimb va continua să blocheze creșterea exporturilor
În ceea ce privește cursul de schimb real efectiv (REER), BNR arată că cursul valutar ”va continua să imprime efecte restrictive asupra competitivității prin preț a produselor românești”. Cursul real efectiv este cursul de schimb ce ia în calcul diferențialul de inflație dintre lei și valutele importante pentru comerțul României – în ultimii ani de inflație mai mare ca în zona euro, leul s-a apreciat semnificativ în raport cu moneda unică europeană.
”Efectele restrictive ale cursului de schimb real efectiv sunt în continuare evaluate în contextul aprecierii anterioare în termeni reali a monedei naționale, determinată de efectul dominant al poziționării ratei interne a inflației peste cea a partenerilor comerciali. În schimb, influențele ratelor reale ale dobânzilor în lei la creditele noi și la depozitele noi la termen sunt evaluate să se mențină la valori ușor stimulative pe parcursul intervalului de prognoză, deși în diminuare comparativ cu nivelurile anticipate pentru prima parte a anului curent”, arată BNR.
(Citește și: ”Comisia Europeană: Leul s-a apreciat la nivel real față de Euro cu aproape 5% anual în 2023 și 2024 – Stabilitatea cursului a permis guvernanților să nu respecte angajamentele bugetare ale României”)
(Citește și: ”Inflația rezistă – Companiile au majorat semnificativ prețurile alimentelor și serviciilor de la 1 ianuarie – Analiștii își revizuiesc prognozele pentru 2026”)
(Citește și: ”Video / Mugur Isărescu – între recesiunea tehnică de azi și ”prăbușirea” inflației la 3% din 2027. Graficele de ghidaj: Cum citește guvernatorul semnalele agențiilor de rating – Principalele declarații”)
***
Urmărește-ne pe Google News
