Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a prezentat joi pachetul de măsuri de relansare economică. Acesta are un impact bugetar de circa 2,2 mld. lei în 2026, care va fi compensat de impactul pozitiv al reformei administrative, cele două proiecte urmând să fie adoptate la pachet, a anunțat ministrul.
Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii.
”În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a explicat Alexandru Nazare.
Redăm în continuare principalele măsuri anunțate de Nazare, precum și detaliile din proiectul de lege publicat de Ministerul Finanțelor.
Noi vehicule investiționale pentru BID – buget de 1 mld. lei în 2026
Ministerul Finanțelor propune modernizăm instrumentele de susținere a companiilor și introducem noi concepte și noi moduri de finanțare. Mai exact, propune schimbarea filosofiei de funcționare a Băncii de Investiții și Dezvoltare, care va prelua „rolul de a gestiona scheme de susținere pentru companii, inclusiv ajutor de stat.”
„Va putea crea vehicule investiționale de tip private equity sau de a se alătura unor vehicule instituționale create de piață pentru a susține sectoare ale economiei”, a anunțat Nazare.
Potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publuică, „pentru anul 2026, se autorizează Ministerul Finanțelor să transfere suma de 1 miliard de lei la dispozitia BID, în scopul implementării instrumentelor menționate la alin. (1) lit. a), iar pentru anii următori alocările de sume se vor stabili prin mandatele aprobate în condițiile alin. (2). În funcție de gradul de implementare a instrumentelor financiare prevăzute la alin.(1) lit.a), propuse prin mandatele specifice aprobate potrivit alin (2.) se pot efectua redistribuiri de fonduri intre aceste mandate prin ordin al ministrului.”
Credite fiscale pentru cercetare și dezvoltare
Pe lângă deducerea existentă de 50% pentru susținerea cercetării și dezvoltării, Finanțele propun introducerea unui credit fiscal de 10%.
„Creditul fiscal intră ca nou concept în instrumentarul de investiții și în zona de susținere a companiilor pe partea fiscală. El va fi dezvoltat și pe partea de scheme de susținere”, a anunțat ministrul.
O altă măsură vizează extinderea facilității privind profitul investit, în sensul în care va fi posibilă utilizarea amortizării accelerate și pentru această facilitate.
„Introducem amortizarea superaccelerată de 65%, față de 50% în prezent, pentru investițiile în echipamente în 2026, ne dorim investiții în producție, în echipamente, în 2026”, a arătat Nazare.
În plus, proiectul prevede majorarea plafonului pentru mijloace fixe de la 2.500 lei la 5.000 lei.
Deduceri pentru companii care vor să se listeze
O altă măsură vizează introducerea unor deduceri pe zona de cheltuieli pentru companiile care vor să se listeze.
„Introducem deducere suplimentară de 50% la calculul rezultatului fiscal”, a precizat ministrul finanțelor.
Definitivăm termenul de declarare și plată al impozitului pe profit la 25 iunie, ca măsură de simplificare.
Măsuri de sprijin pentru microîntrepinderi
Conform notei de fundamentare a proiectului de lege, se propune ca veniturile din transferul mijloacelor fixe și a terenurilor să nu fie incluse în plafonul echivalent în lei a 100.000 euro, acesta fiind determinat pe baza veniturilor luate în calculul cifrei de afaceri, așa cum este definită de reglementările contabile aplicabile. Concomitent se introduce o restricție de transfer de cel mult a unei imobilizări corporale din fiecare subgrupă mijloace fixe/teren, pe parcursul unui an fiscal.
„Măsura elimină o distorsiune a regimului fiscal actual, în care o tranzacție ocazională de transfer a unui mijloc fix/teren poate conduce la schimbarea regimului fiscal. De asemenea se susține și retehnologizarea microîntreprinderilor prin încurajarea modernizării activelor. Prevederea propusă menține includerea veniturilor din transferul mijlocului fix/teren în baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor”, se explică în document.
Se propune excluderea din baza impozabilă, pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, a veniturilor reprezentând bonificația acordată de către organul fiscal.
Se propune permiterea revenirii la regimul de microîntreprindere de la începutul unui an calendaristic, dacă sunt îndeplinite condițiile legale, indiferent de aplicările anterioare ale regimului.
În cazul microîntreprinderilor nou-înființate, condiția existenței unui salariat trebuie îndeplinită într-un termen de 30 de zile de la data înregistrării, termen care, în practică se dovedește insuficient pentru, de exemplu, persoane juridice aflate în stadiul de start-up. Se propune majorarea termenului de angajare inițială de la 30 de zile la 90 de zile pentru întreprinderile nou-înființate.
În situația în care microîntreprinderea are un singur salariat și contractul de muncă aferent încetează se menține termenul de 30 de zile pentru angajarea unei noi persoane și se propune ca în cazul în care acestă condiție nu este îndeplinită ieșirea din regimul microîntreprinderilor să se aplice începând cu trimestrul următor celui în care a încetat raportul de muncă.
Bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și pentru anul fiscal 2025
Proiectul de lege prevede „acordarea unei bonificației de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și pentru anul fiscal 2025/anului fiscal modificat care începe în anul 2025, după caz. În cazul grupului fiscal, bonificația se aplică la impozitul pe profit anual declarat de persoana juridică responsabilă. Bonificația se acordă din oficiu de către organul fiscal central, prin emiterea unei decizii și în situația respectării condițiilor prevăzute de actul normativ.”
În plus, ministerul propunerea creșterea plafonului de TVA la încasare. „Era stabilit de 5 ani la 4,5 milioane lei și îl creștem la 5 milioane lei în 2026 și 5,5 milioane lei în 2027”, a anunțat ministrul.
PPP vor fi monitorizare și coordonate de un nou comitet interministerial
„Instituim programul de susținere „Facilitatea națională pentru pregătire și asistență tehnică a proiectelor în parteneriat-public-privat”. Nu putem avansa cu proiecte PPP dacă nu avem instrumente pentru documentații și pentru susținerea în asistență tehnică, inclusiv mecanisme prin care aceste proiecte să fie selectate și aprobate la nivelul Guvernului”, a anunțat Nazare.
Potrivit proiectului de lege, principalele atribuții ale Comitetului interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat sunt: de coordonare a politicilor publice, a acțiunilor relevante pentru pregătirea proiectelor implementate în parteneriat public-privat (PPP) la nivel național și de monitorizare a evoluțiilor sectoriale ca urmare a implementării proiectelor PPP.
Membrii titulari în cadrul CI3P sunt miniștri, respectiv secretarul general al Guvernului. Aceștia pot delega competențele și atribuțiile exercitate în calitate de membru titular secretarilor de stat, respectiv secretarului general adjunct al Guvernului, în calitate de membri supleanți. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, asigură reprezentarea autorităţilor publice din cadrul administrației publice locale care inițiază proiecte PPP.
Schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice
Alexandru Nazare a mai anunțat instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru proiecte strategice.
„Proiectele pleacă de la 1 miliard lei sau 200 milioane euro. România nu avea un astfel de instrument pentru atragerea investițiilor mari, iar când se afla în competiție cu țările din regiune pentru atragerea unei investiții mari, nu avea instrumentele necesare să convingă în timp real investitorilor să vină în România”, a explicat el.
Schema este deschisă și pentru investiții românești și pentru investiții străine. Condiții: capital social minim de 25 milioane lei și o valoare activelor de cel puțin 50 milioane lei.
Criteriile schemei vor fi notificate către Comisie și definite în hotărâri de Guvern.
„Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate”, susține Guvernul.
Regândirea schemei pentru industrie și instrumente dedicate pentru resurse minerale critice
Totodată, Nazare a anunțat regândirea schemei de ajutor de stat pentru industrie, „pentru a avea o reflectare mai bună a proiectelor selectate pe deficite de balanță comercială, subgrupele de produse unde avem deficit pe balanță comercială vor fi punctate corespunzător, ca să redirecționăm resurse importante în zonele unde este nevoie să recuperăm aceste deficite.”
Conform unor precizări făcute de Guvern, proiectul de lege prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).
Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei). Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.
„Gândim un instrument dedicat pentru valorificarea resurselor minerale critice. Vom susține zona de valorificare a resurselor minerale critice și zona de noi tehnologii. O altă schemă dedicată privește noile tehnologii: inteligența artificială, semiconductori, robotică, scalare a companiilor care să treacă din acceleratoare către piață”, a declarat ministrul Finanțelor.
„O să avem instrument dedicat și în zona IMM, proiecte de talie mică, între 7 și 50 milioane. Vom avea un plafon dedicat pentru românii din diaspora care vor să vină să investească în România. O parte din cei 100 de milioane de euro vor fi pentru aceste proiecte”, a mai precizat ministrul.
(Citește și: ”Coordonatele anului 2026 și măsurile de relansare economică anunțate de premierul Bolojan”)
***
Urmărește-ne pe Google News
