VIDEO / Dragoș PÎSLARU, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Avem un tablou de bord al PNRR, o bază de date indexată cu toate proiectele

5 noiembrie, 2025

Comisia Europeană a confirmat procesarea cererii patru de plată din cadrul PNRR, în valoare de 2,6 mld. euro, ceea ce înseamnă că România va ajunge la un grad de încasare de peste 50% a acestor fonduri, peste media UE, a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Declarațiile au fost făcute la conferința anuală „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG și Academia de Studii Economice (ASE). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

„Am plecat de la stingere de incendii, creare de predictibilitate, închiderea negocierilor cu Comisia, asigurarea faptului că rezolvăm lucrurile. Am și o veste pe care v-o pot comunica astăzi și anume: nu doar că avem această aprobare a PNRR-ului, dar vom avea probabil cea mai rapidă cerere de plată pe care o vom procesa vreodată pentru PNRR, de 2,6 mld., cererea de plată 4, ceea ce ne pune într-o cu totul altă situație, încasări de peste jumătate. Sărim de media UE; comparația cu alții nu e neapărat ceva ce-mi place să fac, dar România nu va mai fi arătată cu degetul. Și avem chiar potențialul să devenim una dintre poveștile de succes, dacă societatea se mobilizează pentru a putea implementa aceste proiecte și a avea acea absorbție de 15 mld. pe care eu o consider absolut realizabilă”, a comentat Dragoș Pîslaru.

El a adăugat că în prezent s-a depășit, cel mai probabil, pragul de 8 mld. euro plăți pentru proiecte PNRR, urmând ca această sumă ajungă la 10 mld. euro până la sfârșitul anului.

Pentru anul viitor, ministrul consideră fezabilă absorbția de 10 mld. euro din PNRR plus 5 mld. din fonduri de coeziune, un total de 15 mld. euro – nivel maxim istoric.

Dragoș Pîslaru a prezentat în cadrul conferinței o versiun beta a noului tabou de bord PNRR, prin care se va putea urmări implementarea în timp real a proiectelor.

Redăm în continuare principalele declarații:

Prezentarea mea venea după ce colegul meu v-ar fi liniștit cu privire la buget, pentru a da un element de optimism, așa că o să vin invers. O să încerc să vă povestesc cum se văd lucrurile din prisma investițională și mai mult partea aceea ce ține de așteptările economiei. Distinșii colegi care vor urma vor clarifica și zona de buget și fiscalitate.

Discutăm de trei zone fundamentale: o zonă de stins incendii și, da, cred că paradigma este corectă. La venirea acestui Guvern, cel puțin pe fonduri europene, aveam fondurile din PNRR fără o perspectivă foarte clară. Programul se tot revizuiește din 2021, dar ultima revizuire a PNRR începuse în august 2024 și tot continua. În iunie 2025, lucrurile erau relativ blocate și, evident, discutăm de stingere de incendii. Am negociat pe ce sume realist ne putem concentra, am avut o ordonanță celebră care a scos supracontractarea și a permis prioritizarea proiectelor. Am discutat apoi de reforme și am scos vreo 120 de jaloane și ținte în ceea ce cred că a fost una dintre cele mai ambițioase revizuiri pe care le puteam face pentru PNRR, ca să putem avea încă zece luni de acum încolo pentru a implementa jumătate din PNRR. Ne-a luat cinci ani să implementăm jumătate și mai avem cinci luni să implementăm cealaltă jumătate.

În acest moment suntem într-o situație în care, pentru faptul că am închis și avem aprobarea Comisiei Europene și cea a Consiliului de pe 13 noiembrie, deci peste câteva zile – este o formalitate –, am închis zona de lipsă de claritate, iar în spate, ceea ce nu s-a văzut, este că am închis inclusiv universul acesta al PNRR. Au fost foarte multe legende despre ce e PNRR, ce finanțează.

Țara este un șantier și vreau să vă ofer o perspectivă ca să înțelegeți cum depășim zona de stingere de incendii și, acum, trecem în zona de construcții și predictibilitate, iar după vă voi vorbi foarte succint despre ce va urma.

E foarte grăitor să ne uităm puțin la imaginea aceasta a PNRR-ului folosind un tablou de bord care în spate are acum ceva ce nu exista, și anume o bază de date indexate cu toate proiectele PNRR. Șocul meu cel mai profund în aceste patru luni a fost faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu avea o listă cu privire la proiectele din PNRR, ca să știi fiecare proiect unde e și ce face. Exista o delegare către ministerele de linie care gestionau portofolii de proiecte. De aia, după cinci ani, suntem la jumătate din implementare.

În sfârșit, cele două ministere-cheie, Finanțele și MIPE, conlucrează ca să avem predictibilitate, să știm ce facem. Avem, pe de o parte, o restrângere cumva a cheltuielilor și o creștere a taxelor, dar atenție, nu a investițiilor. Ministrul de Finanțe a găsit modalitatea prin care putem păstra investițiile la nivelul la care avem nevoie ca să putem implementa proiectele pe fonduri europene.

Ca să înțelegem generic, discutăm de 21,4 miliarde de euro pe PNRR, la care se adaugă 31 mld. pe coeziune și, cu cofinanțarea națională, sunt 43. Deci 43 plus 21 înseamnă undeva la 65 mld. euro, din care, pe coeziune, s-au cheltuit vreo 5,6 mld. euro și pe PNRR, vreo 7,8 mld. euro. Dacă stați să vă gândiți, România stă pe un sac de bani și are cu adevărat o perspectivă investițională extraordinară.

Spre deosebire de trecut, când aveam bani și aveam idei, acum avem șantiere. Țevile de absorbit bani europeni sunt deschise, sunt cu proiecte răspândite în toată țara. Am croșetat acest tablou de bord. Să vedem școlile, unde sunt în PNRR – e beta (programul de monitorizare, n.r.) –, dar vreau să înțelegeți: acestea sunt proiectele PNRR. Fiecare din școlile din România a primit câte 16.000 de euro, o sută de mii, 80.000, pentru ce? Mobilier, lucruri care țin de mici echipamente, laboratoare de informatică, și toată această hartă pe care o vedeți sunt proiectele referitoare la școli. Ca să înțelegem mai clar despre ce discutăm, putem vedea lista de proiecte. Similar, dacă am vrea să vedem care sunt proiectele legate de sistemul medical și să zicem selectăm spital, toate aceste proiecte sunt legate de intervenții pe sistemul spitalicesc. Practic, întreaga țară este atinsă de aceste proiecte PNRR, care toate sunt în implementare în acest moment, cu un stadiu care depășește în general 30%, până la proiecte deja finalizate.

Avem un PNRR în care am încasat 10,7 mld. euro și am plătit 7,8 mld. Plățile se actualizează destul de rapid în perioada asta. Aș zice că am depășit acum 8 mld.

Acum poți monitoriza inclusiv geografic unde sunt proiectele, care sunt și ce se întâmplă cu proiectele respective. Pentru cei care doresc să urmărească structura, toate informațiile sunt în date deschise, se pot descărca, și cu această facilitate puteți face situații. În spate, avem componentele, putem vedea progresul pe componente. Datele sunt încă în completare, de aceea nu am ieșit public încă. Vedem date cu privire la progresul fizic. Datele se completează, dar vedem pentru fiecare componentă. Am făcut un sistem similar și pentru coeziune.

Faza în care orbecăiam, care sunt proiectele, pe unde sunt, e depășită. În acest moment, Guvernul are o înțelegere foarte clară ce avem, ce implementăm, unde, cine implementează și, evident, cu sprijinul Ministerului de Finanțe, avem resursele să plătim acele proiecte.

Până la sfârșitul anului probabil că o să ajungem la plăți de vreo 10 miliarde și anul viitor mai avem de plătit încă vreo 10 miliarde. Dacă stați să vă gândiți, coeziunea absoarbe deja undeva peste 5 miliarde, 15 mld. euro în cursul anului 2026, maximul istoric al României – 8,6 mld. și 6,3 mld. în 2022 și 2016 – capete de ciclul financiar multianual când, de obicei, se închid lucruri, similar și acum, dar pe o sumă dublă.

Am plecat de la stingere de incendii, creare de predictibilitate, închiderea negocierilor cu Comisia, asigurarea faptului că rezolvăm lucrurile. Am și o veste pe care v-o pot comunica astăzi și anume: nu doar că avem această aprobare a PNRR-ului, dar vom avea probabil cea mai rapidă cerere de plată pe care o vom procesa vreodată pentru PNRR, de 2,6 mld., cererea de plată 4, ceea ce ne pune într-o cu totul altă situație, încasări de peste jumătate. Sărim de media UE; comparația cu alții nu e neapărat ceva ce-mi place să fac, dar România nu va mai fi arătată cu degetul. Și avem chiar potențialul să devenim una dintre poveștile de succes, dacă societatea se mobilizează pentru a putea implementa aceste proiecte și a avea acea absorbție de 15 mld. pe care eu o consider absolut realizabilă.

Dacă ne ținem de treabă, nu există risc să intrăm în recesiune, cu o gestiune bună și așezată a fondurilor europene și o gestiune pe care o să o vedeți că este foarte bine așezată la Ministerul de Finanțe. Mai mult, ne pregătim pentru perioada următoare, să-i răspund domnului rector la problema negocierii multianuale 2028-2034. Negocierile se află în derulare în acest moment. Președinția daneză a prezentat negoboxul, deci cadrul de negociere. România, de data aceasta, are un rol de actor crucial în proces. De când am venit la minister, mi-am propus să contribuim direct în negocieri, fapt pentru care am imaginat o reuniune ministerială în care să-i aducem pe toți miniștrii de coeziune, sau câți mai mulți dintre ei, la București.

Lucrurile acestea s-au întâmplat. Pe 28 noiembrie avem o întâlnire ministerială în care participă 10 miniștri ai coeziunii și secretari de stat și directori generali din restul statelor membre. Vom avea chiar o masă rotundă ministerială înainte de conferință, care va explora importanța coeziunii și de ce avem nevoie de coeziune puternică și de bugete puternice pentru coeziune în continuare. România joacă un rol important. Pe lângă acest trio de organizatori – Finanțe, MAE și MIPE – în care ne coordonăm pentru aceste lucruri, avem raportorul pe MFF, deci pe cadrul financiar multianual, Siegfried Mureșan, avem președintele Comisiei de Dezvoltare Regională, Dragoș Benea, europarlamentar român, și, evident, încă două poziții de vicepreședinți în Parlamentul European. Suntem bine așezați în instituții.

În România, noi nu trebuie să așteptăm finalizarea negocierilor la nivel european; trebuie să începem acest proces de programare. O să vă descriu din nou această viziune pe care v-o propun împreună cu colegii din Guvern și această viziune pleacă de la ideea de a nu încerca să ne limităm doar la acei 60 mld. și la lucrurile care ar putea să se contureze, ca, de exemplu, agricultura să fie limitată la 16 mld.

Pentru prima dată de la aderare, să avem o abordare de tipul „la un euro pe fonduri europene să punem un euro din bugetul național”. Oricum trebuie să venim cu cofinanțări. Ne uităm nu doar la 60 mld., plus încă zece poate din fondul de competitivitate pe instrumente financiare – deci nu la 70 să zicem –, ci la 140 mld. Eu zic că ar fi fezabil. În șapte ani ar însemna să ai circa 10 mld. euro pe an investiții din bugetul național.

Pentru că ai un singur fond, ar presupune reguli flexibile, nu-ți cere Comisia să te duci pe anumite tipuri de investiții, ai lejeritate între finanțare bazată pe performanță și tiparul clasic. Poți finanța cam tot ce vrei să ai nevoie de programe naționale, pentru că poți finanța punând lucrurile în comun.

Cireașa de pe tort este că există posibilitatea să… asta voi încerca să susțin: spre deosebire de trecut, să nu avem o consultare a mediului privat, care poate să fie mai bună sau mai puțin bună, ci să avem următoarea propunere: pentru fiecare euro de la UE, pentru fiecare euro de la bugetul național cerem ca sectorul privat să vină cu un euro. 70 de mld. e greu să-i strângi, dar o să am 10 mld. instrumente financiare cu levier – spre 40 se cam strâng din levierul pe care îl ai pe instrumente financiare; 30-35 mld. investițiile strategice, ISD plus investiții pe care cei care sunt deja în economia românească sunt dispuși să le facă într-o perspectivă de șapte ani – este mai mult decât fezabilă.

Dacă ai un plan de țară de peste 200 mld. euro, now we are talking. Merită să avem acum pachetul 1, pachetul 2, dacă, începând cu ianuarie-februarie anul viitor, nu prin consultare, ci prin parteneriat direct cu mediul privat, punând și resursele europene și fondurile naționale în perspectivă, putem într-adevăr să planificăm un mod în care România nu doar prinde din urmă, ci devine un actor crucial la nivel european. Este fezabil. Sunt aceste resurse disponibile? Absolut da.

Dintr-o abordare de tipul acesta, agricultura nu are de ce să fie limitată la 16 mld.; poate fi 25 mld. liniștit. Pentru zona de programe regionale, poți să aloci liniștit 40 mld., de patru ori mai mult decât ai alocat și tot îți rămân bani să te uiți la marile provocări ale României: demografie, capital uman, competitivitate, partea de apărare și dual-use, tehnologie, digital, AI șamd.