Schimburile comerciale dintre România și Germania au ajuns la 21,1 miliarde de euro în primele șase luni ale acestui an, în scădere cu 1,9% față de aceeași perioadă din 2024 comparativ cu aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor agregate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).
Aceste rezultate plasează România pe locul 18 în ceea ce privește destinațiile pentru exporturile germane și pe locul 19 la țările din care Germania importă. Per ansamblu, România coboară de pe locul 16 pe locul 17 în clasamentul partenerilor comerciali ai Germaniei, în timp ce rezultatele păstrează Germania pe prima poziție în topul partenerilor comerciali ai României. Amintim că România este puternic integrată în lanțurile de aprovizionare ale industriei (în special auto) nemțești.
Șeful Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK): Impozitul pe cifra de afaceri reduce investițiile străine
„După ani de creștere continuă a comerțului bilateral, ne așteptăm la o scădere a schimburilor comerciale pentru întregul an. Faza de încetinire economică și reducerea activităților industriale din Germania își lasă amprenta și asupra schimburilor economice bilaterale. Dar și dinamica economică în scădere din România are impact negativ asupra comerțului bilateral. Cu atât mai mult este necesar ca în România măsurile fiscale să fie orientate astfel încât să nu mai reprezinte o povară pentru companii”, a declarat Sebastian Metz, directorul general și membru în Consiliul Director al AHK România, citat de Agerpres.
Acesta menționează în mod special decizia recentă de a continua impozitarea pe cifra de afaceri (IMCA), care are un impact negativ asupra companiilor.
„Acest tip de impozitare reduce disponibilitatea de a investi, punând în unele cazuri sub semnul întrebării chiar baza afacerilor și, prin urmare, veniturile fiscale viitoare, care sunt însă extrem de necesare din cauza situației bugetare precare. Acest impozit contrazice însăși dorința Guvernului de a implementa politici economice care să stimuleze creșterea economică”, a mai spus Metz.
Ramurile afectate în comerțul bilateral. Industria germană stagnează de mai mulți ani, grevând industria locală
Pe primele 5 luni din 2025, schimburile comerciale România–Germania au coborât într-adevăr, dar doar marginal față de 2024 și 2023. Mai îngrijorător pentru tendința structurală este faptul că schimburile stagnează per total de aproape 3 ani: exporturile României s-au cifrat la €16,17 mld. (–0,68% an/an) în perioada ianuarie-mai 2025, iar importurile la €19,48 mld. (–1,63% an/an), conform datelor pe care ni le-a transmis Institutul Național de Statistică (INS).
Deficitul comercial la 5 luni din 2025 pe relația România-Germania s-a îngustat astfel la €3,31 mld, pe fondul unei corecții mai accentuate a importurilor de autovehicule, utilaje și materiale plastice, parțial compensată de avansul pe farmaceutice, chimice și bunuri alimentare. La export, reculul pe mașini, echipamente electrice și mobilier a fost atenuat de creșteri în electronice și metalurgie.
Notă: Pentru a vizualiza cum e diferit acest an la nivel de comerț față de cele de dinainte, analiza vizează exclusiv primele 5 luni din perioada 2020-2025.
Tabloul de la Importuri și Exporturi pe ramuri. Scădere la importul de mașini nemțești
În cazul schimburilor România-Germania, datele comerciale defalcate transmise CursDeGuvernare.ro de către Statistica de la București arată scăderi în special la importul de autovehicule, mașini și utilaje, dar și alte bunuri pentru investiții, în timp ce creșteri apar la input-urile chimice și la alimente.
1, Importuri
- Autovehicule, remorci & semiremorci
2023: ~1,34 mld. € → 2024: 1,73 mld. € → 2025: 1,61 mld. € (−7,1% vs 2024). Rămâne prima categorie de import din Germania, dar corectează în 2025 (cerere mai slabă pe piața auto & piese).
- Echipament electric
2023: 1,36 mld € → 2024: 1,18 mld € → 2025: 1,12 mld € (−5,4%). Scădere graduală, corelată cu încetinirea investițiilor industriale.
- Calculatoare, electronice & optice
2023: 1,13 mld € → 2024: 1,25 mld € → 2025: 1,23 mld € (−1,7%). Corecție marginală.
- Mașini, utilaje & echipamente n.c.a.
2023: 1,20 mld € → 2024: 1,25 mld € → 2025: 1,21 mld € (−3,1%). Semn că proiectele de investiții (CAPEX) rămân prudente.
- Produse ale industriei chimice
2023: 0,75 mld € → 2024: 0,74 mld € → 2025: 0,78 mld € (+6,1%). Singura categorie mare cu revenire în 2025 (input-uri, chimicale intermediare).
2025 arată o ajustare pe bunurile de investiții importate, evoluție temperată de creșteri moderate la chimice și alimente. De notat că rămân principala categorie (circa 25–27%), dar pare să scadă ușor ca pondere în 2025. În același timp, mașinile și utilajele se mențin stabil în jur de 10–11% ca pondere în total import.
Analiza exporturilor. Auto rămâne rege, în ciuda problemelor din industria germană
În cazul exporturilor se manifestă aceeași tendință de stagnare, cu segmentul autovehicule ca lider (aprox. 30%). În același timp, celelalte grupe mari (echipament electric de ex. pentru industria auto germană) rămân constante, cu continuă dependență la export de acest sector – celelalte exporturi românești au ponderi foarte scăzute.
2, Exporturi
- Autovehicule, remorci & semiremorci
2023: 2,40 mld € → 2024: 2,40 mld € → 2025: 2,38 mld € (−0,8%)
- Echipament electric
2023: 1,99 mld € → 2024: 1,92 mld € → 2025: 1,89 mld € (−1,4%). Scăderi ușoare pe ambele grupe mari, dar rămân piloni majori ai exportului.
- Mașini, utilaje & echipamente n.c.a.
2023: 1,67 mld € → 2024: 1,94 mld € → 2025: 1,88 mld € (−2,9%)
- Calculatoare, electronice & optice
2023: 0,77 mld € → 2024: 0,70 mld € → 2025: 0,73 mld € (+4,1%)
- Cauciuc & mase plastice
2023: 0,42 mld € → 2024: 0,34 mld € → 2025: 0,39 mld € (+12,6%). Revenire în special datorată lanțurilor auto/industriale.
Tabloul 2025 este marginal sub 2024, cu semne pozitive la electronice și cauciuc/plastic, dar cu stagnare la auto și echipamente electrice.
(Citiți și: ”China ante portas: Intrare agresivă a Chinei pe motoarele de creștere românești – sectorul auto și comerțul”)
(Citiți și: ”UE, noua piață de dumping a Chinei: ”Prăbușirea exporturilor către SUA ridică un tsunami comercial peste Europa”. Și începe summitul”)
(Citiți și: ”România, parte din strategia chinezilor de a transforma Europa într-o piață de dumping: Creștere spectaculoasă a importurilor din China în 2025 – scădere de 2 cifre a exporturilor. Alte state folosite pentru penetrarea UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
