Ministerul Finanțelor a reușit să acopere, până la data de 21 mai, aproximativ 50% din necesarul brut de finantare al Guvernului din acest an, care se ridică la 232 de miliarde de lei.
În termeni nominali, Ministerul de Finanțe a împrumutat de pe piețe, interne și externe, până la data de 21 mai a acestui an, circa 114,72 miliarde de lei, adică undeva la 22,5-23 miliarde de euro, cu aproximativ 5 miliarde lei mai mult față de împrumuturile din primele 5 luni din 2024.
În cutuma anilor trecuți, Guvernul a ieșit pe piețele externe la început de an pentru a atrage finanțare masivă. La fel ca în 2024, anul acesta a fost marcat de alegeri. În contextul în care se anticipa cel mai probabil o volatilitate din alegeri, Ministerul Finanțelor a încercat să acopere o bună parte din necesarul de finanțare în prima parte a lui 2025.
Oferte mici și dobânzi mari – Investitorii nu s-au mai lăsat păcăliți de angajamentele României
Astfel, după primele 3 luni din an, Finanțele au făcut împrumuturi de 94 miliarde de lei, în mare parte la dobânzi mai mari ca în 2024. Asta în condițiile în care deficitul bugetar (ESA) a ajuns la 9,3% din PIB, nivel de pandemie sau recesiune gravă, iar investitorii nu s-au mai lăsat păcăliți de angajamentele României.
(Citește și: ”România – deficit bugetar de criză în 2024: 9,3% din PIB, cel mai mare din UE”)
În aprilie, lună în care cererea pentru titluri de stat românești s-a deteriorat pe măsură ce ne-am apropiat de alegeri, Ministerul de Finanțe a împrumutat de pe piața primară locală 7,48 miliarde de lei, în mod relativ surprinzător sub valoarea anunțată la început de lună (7,69 miliarde de lei).
Ulterior, în decursul lunii mai, respectiv până în data de 21 mai, lună în care piețele financiare locale au fost lovite puternic de criza electoralo-guvernamentală, ieșiri masive de capital și o pierdere a încrederii în România, Finanțele au atras de pe piața locală doar 2,73 miliarde de lei și aproape 1,6 miliarde de euro. Ministerul și-a redus calendarul de emisiune în mai, atrăgând în mare parte exclusiv finanțări pe termen scurt.
(Citește și: ”Finanțele – constrânse din nou să accepte dobânzi record pentru un împrumut pe termen scurt”)
(Citește și: ”Cele 24 de ore cât un balon de oxigen pentru instalația financiară a României – Cursul, ROBOR, bursa și dobânzile suverane își trag sufletul după săptămâni de sufocare”)
Dobânzile sunt trase în sus de faptul că România trebuie să împrumute 12% din PIB în acest an
Aproape două treimi din suma totală atrasă până acum, până la data de 21 mai, reprezintă finanțări luate de pe piața internă.
În ceea ce privește dobânzile suverane și piața de datorie, încheierea ciclului electoral și victoria candidatului pro-european Nicușor Dan în alegeri a detensionat piețele și a calmat investitorii. Dobânzile din piața secundară de obligațiuni au revenit ulterior la nivelul de dinainte de alegeri.
Acestea rămân însă la cele mai ridicate niveluri pentru un stat din Uniunea Europeană, dobânzile fiind trase în sus de necesarul mare de finanțare, echivalent cu 12% din PIB în acest an. Mai mult, în anii următori, necesarul de finanțare va scădea doar foarte lent.
(Citește și: ”Directorul Trezoreriei: „E un obiectiv de țară să ne menținem ratingul de țară. Suntem în contact permanent cu agențiile de rating și investitorii””)
Dobânzile sunt încă semnificativ superioare celor din debutul lui 2024, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.
Majorarea semnificativă a deficitului în 2024, la 9,3% din PIB, cu mai bine de 4 puncte procentuale peste țintă, a afectat credibilitatea clasei politice și a dus la o retrogradare a perspectivei ratingului suveran al României de la „Stabilă” la „Negativă”.
Ca sa își păstreze credibilitatea în fața finanțatorilor, având în vedere deficitul bugetar ridicat din primele 4 luni din acest an, România este așteptată să ia măsuri de consolidare fiscală sau de reducere majoră a cheltuielilor.
Împrumuturile de pe piața internă din 2025 au ajuns la 73,8 mld. lei – Populația a creditat statul cu 23 mld. lei
Pe lângă cele aproximativ 40,9 miliarde de lei atrase din surse externe, până la data de 21 mai, Guvernul a împrumutat de pe piața locală 73,8 miliarde de lei, din care o sumă record de 23 miliarde de lei au fost finanțări exclusiv ale populației, prin programele Fidelis și Tezaur, prin care sunt așteptate finanțări de cel puțin 40 de miliarde de lei în acest an.
Emisiunile interne de pe piața primară a titlurilor de stat, unde marii jucători sunt băncile, au loc în continuare sub spectrul incertitudinii – fapt evidențiat de dobânzile pe termen scurt mai mari ca cele pe termen lung (vezi grafic curba randamentelor). Nu doar inflația este în accentuare (țintă majorată de BNR de la 3,8% la 4,6%, fără impactul deprecierii și noilor taxe așteptate), dar și evoluția economiei riscă să fie masiv sub potențial, cu risc mare de recesiune în condițiile posibilității de majorare a unor taxe cu impact inflaționist.
Totodată, băncile continuă să aibă un surplus de lichiditate, cu toate că acesta s-a redus semnificativ după vânzările de valută ale BNR, prin care cumpără lei de la bănci.
Acest surplus de lichiditate se va umfla doar lent până în final de iulie, când Finanțele va avea un vârf de plată în contul serviciului datoriei publice.
Acest surplus de lichiditate reprezintă principala sursă de finanțare a economiei reale (operatori economici și consumatori) și a statului.
Împrumuturile s-au ridicat la 252 miliarde de lei în 2024, o sumă record – Împrumuturile din acest an ar putea fi și mai mari, în lipsa unor măsuri
România va râmâne dependentă de finanțare externă în următorii ani, în care Guvernul este așteptat să reducă lent deficitul, pe parcursul următorilor 7 ani. Doar anul trecut, Guvernul a împrumutat 252 miliarde de lei.
Totodată, pe măsură ce PIB-ul va crește și fondurile europene vor rămâne la fel la nivel nominal, aceste fonduri vor scădea ca procent în PIB. Asta înseamnă că Guvernul va avea nevoie de noi resurse financiare, mai ales după 2026 când banii din PNRR nu vor mai intra în vistieria statului.
Potrivit unor calcule ale Erste Group Research, procentul în PIB al banilor europeni care vor intra în România va scădea de la 3,5% în 2022 la 1,5% în 2029.În același timp, fondurile pentru agricultură vor rămâne constante ca procent în PIB la peste 2,5% pe orizontul acestui deceniu.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Monologul guvernatorului în fața clasei politice: cele 2 săptămâni de tumult pentru piețele românești – despre reforme, FMI și recesiune”)
(Citește și: ”Economia României văzută cu ochii lui Mugur Isărescu: incertitudinea devine indicator de lucru – de la inflație și cauzele ei la aterizarea economiei și la severe dezechilibre macro”)
(Citește și: ”Nicușor Dan, după discuțiile cu specialiștii din Finanțe: „O țintă realistă pentru deficit este 7,5% din PIB” – Cheltuielile ar trebui reduse cu 30 de mld. de lei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
