VIDEO/ Pachetul 3 al reformei: Companiile de stat. Premierul Bolojan și vicepremierul Anastasiu au anunțat principiile și prioritățile – de la transparență, la noi criterii de perfomanță. Fotografia șantierului

22 iulie, 2025

Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu au prezentat marți principalele elemente ale celui de-al treilea pachet de reformă care vizează administrarea companiilor de stat.

Printre cele mai importante măsuri se numără transparentizarea modului în care sunt gestionate aceste companii, reducerea numărului de membri din coducerea acestora, precum și plafonarea indemnizațiilor, introducerea unor noi criterii de performanță, precum și întărirea AMEPIP, agenție ce are ca obiectiv monitorizarea guvernanței corporative din aceste companii.

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan

Un element important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat din România și având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important în anumite zone, cum e cea de energie sau în alte zone fiind actori relevanți orice câștig în administrarea acestora este un câștig important pentru țară și pentru buget

Orice reducere a subvențiilor este o economie în plus. Orice profit suplimentar pe care îl fac prin reducerea cheltuielilor înseamnă o capacitate de investiții mai mare.

Buna administrare a companiilor este una dintre cele mai importante elemente care ține de acest pachet

Aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care țin de buna administrare. Asigurarea transparenței gestionării companiilor de stat: am convenit ca în perioada următoare toate ministerele tutelare să asigure publicarea datelor să știm ce câștiguri au, cine le administrează.

Un al doilea element ține de partea de management, lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislație atât prin reducerea numărului de membri cât și prin plafonarea indemnizațiilor. Avem o situație în care abuzând de prevederi legale, de la valori rezonabile de câștiguri cu care au intrat atunci când au câștigat aceste nominalizări s-a ajuns într-o perioadă scurtă la limitele maxime; dacă acest lucru nu se reflectă în creșterea calității serviciilor se creează o nemulțumire în opinia publică.

Un element important sunt indicatorii de performanță. Aceștia vor fi revizuiți de către fiecare minister în așa fel încât să se verifice dacă sunt relevanți sau superficiali. Cu siguranță în multe locuri nu sunt relevanți. Vor exista două situații: sau noii indicatori vor fi acceptați de conducerea acestor companii și înseamnă că sunt oameni de bună credință; în condițiile în care nu îi vor accepta e clar că există probleme de profesionalism; cei care nu îi acceptă să plece.

Tot ce înseamnă modificări de legislație care să întărească AMEPIP în așa fel încât la finalul verii să avem o agenție operațională nu doar pentru că avem un angajament prin PNRR, ci mai ales pentru că buna administrare este o necesitate. Fiecare leu câștigat este un plus pentru buget, pentru investiții sau pentru proiecte de dezvoltare pentru anii următori.

În zilele următoare, pe măsură ce definitivăm toate măsurile, vă voi sta la dispoziție pentru precizări suplimentare.

Principalele declarații ale vicepremierului Dragoș Anastasiu

Despre reformă și procesul general:

Vorbim despre un memorandum care o să treacă prin guvern la următoarea ședință de guvern care are ca scop constituirea unui grup de lucru interministerial, în vederea eficientizării întreprinderilor publice.

De ce facem eficientizare? Este de la sine înțeles, vrem să avem mai mulți la bugetul de stat, să avem mai puțin subvenții, o mai bună calitate a serviciilor. La fel cum gândește orice fel de companie privată.

Companiile de stat au o guvernanță corporativă prin legea 109 și o instituție creată care monitorizează companiile de stat și are ca obiectiv să le facă mai eficiente. Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. De la bun început trebuie spus că orice modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și OECD. Noi am trecut acolo câțiva pași, obținând un certificat de bună purtare de la OECD în ce privește guvernanța corporativă dar trecând și niște jaloane din PNRR obligatorii pe guvernanța corporativă.

Dar am rămas în urmă cu alte jaloane, ceea ce ne-a adus o penalizare de 330 de milioane de euro pe care până la termenul limită de 25 noiembrie va trebui să o recuperăm.

Deci facem acest demers pentru eficientizare, dar și pentru a rezolva problema legată de penalitățile de la PNRR.

Măsurile pe care le avem în vedere sunt în acest moment propuneri, cu care vom merge în discuțiile cu Comisia Europeană unde dezbaterile tehnice au început. Suntem pe drumul cel bun și avem semnale pozitive, că ele vor fi acceptate. Pentru că nu vrem să schimbăm esența guvernării corporative așa cum e adoptată în legea 109 ci vrem să eficientizăm activitatea AMEPIP și a companiilor din România. Deci nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu, în zona de transparență, în zona de profesionalizare, în zona de depolitizare. Întărim aceste lucruri și am încredere că măsurile vor fi acceptate, inclusiv de Comisia Europeană.

Radiografia companiilor de stat:

AMEPIP a centralizat definitiv și a organizat în tabele date importante cu privire la companiile de stat și mâine, cel târziu poimâine, dar planificăm mâine ele vor fi publicate – veți putea vedea acolo toate detaliile.

Ce înseamnă întreprinderi publice în România: în vizorul AMEPIP avem 1326 întreprinderi publice. Care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul e majoritar. 1182 sunt la nivel local și 144 la nivel central. Deci 376 de SA, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem să triem și punem deoparte toate companiile centrale și regiile autonome, precum și companiile locale care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste companii, 315 companii importante.

Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt 127 de miliarde de lei, în timp ce top 315 companii au 13,6 miliarde (sic!), adică 96% din venituri.

Subvenții, per total avem 14 miliarde.

Profiturile, pe toate companiile, 15 miliarde și pe top 315 – 14,9 miliarde. Dacă scădem subvențiile mai rămâne aproape 1 miliard de lei, profit.

Situația pierderilor: la nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, din care 7 companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, după ce primesc subvenții. E vorba de CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complexul Energetic Valea Jiului.

Se poate intra pe fiecare în parte, dar lucrurile vor fi publicate pe site-ul AMEPIP de mâine.

Ce se întâmplă cu cele 1182 de companii locale: 270 de SA-uri, 78 de regii autonome și 834 de SRL-uri. În jur de 300 nu au depus date financiare. Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea dau împreună 550 de companii care au fie venituri zero fie nu știm nimic despre ele, din cele 1182 de companii.

În jur de 230 de companii, din celelalte, despre care avem date, au pierdere, iar în jur de 600 de companii au până la 10 angajați.

Zone de activitate: apă/canal sunt 326 de companii, jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele fie au pierdere. 146 de companii de salubritate, din care doar 76 sunt pe profit, 30 pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 companii de transport, din care 41 sunt pe profit, 10 pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse.

Ce vedem, per total: că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii. Avem o polarizare importantă: 46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.

Companiile au obligația de a depune date financiare atât la Registrul Comerțului/ANAF, cât și la AMEPIP. Începând de ieri au început să curgă amenzile, până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii. Acest lucru trebuie să se întâmple pentru că dacă nu avem disciplină nu se va face treabă.

Despre consiliile de administrație:

În companiile centrale, 354 de poziții sunt provizorii. O problemă pentru statul român pe care trebuie să o rezolvăm pentru că avem ținte și jaloane în PNRR, să rezolvăm provizoratele. Asta se întâmplă la 59 de companii și 309 poziții sunt permanente.

La companiile locale, 493 de poziții sunt provizorii și 1919 poziții sunt permanente.

Acum, ce se întâmplă cu recrutările: știm că AMEPIP n-a putut să fie operaționalizat final pentru că nu a reușit să termine procesele de selecție și Comisia ne-a spus că au fost acolo interferențe care n-au legătură cu guvernanța corporativă. Va trebui să facem pași importanți în ce privește selecțiile și recrutările. Va trebui total transparentizat. Cei face fac selecția va trebui să fie persoane și firme cu experiență relevantă în recrutare de oameni de acest calibru. Asta va duce la recâștigarea încrederii, atât a Guvernului și a populației, cât și a Comisiei.

Deci partea de recrutare va fi luată atent în vizor. Lucru important pentru îndeplinirea jaloanelor.

Despre performanța companiilor:

Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa și am comparat cu România. Vreau să spun că din această comparație, vedem că la numărul pe care îl avem în România, este clar că la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal.

Despre măsurile propuse:

Din nou, sunt propuneri. Ulterior vom merge cu ele la partenerii noștri, apropo de jaloanele PNRR, pentru că vrem să eficientizăm, nu să stricăm ce am obținut până acum.

Reducerea numărului de membri din Consiile de Administrație și de Supraveghere. Ce propunem: la regiile autonome, de la 3-5 membri să mergem la maxim 3 membri. La societățile cu sistem unitar, de la 3-7 membri să mergem la maxim 3. Societățile cu sistem dualist sau companiile mari, adică cu peste 50 de milioane (cifră de afaceri) și peste 200 de angajați, de la 5-7 membri să mergem la 3-5 membri. Și mai există o categorie de firme foarte mari care se supun unor reguli speciale, au și reglementări europene și aici vom fi atenți să nu stricăm nimic din pixul guvernamental, ci să ne asigurăm că facem bine, nu rău. Analiza a început și va trebui să facem terapie individuală de la companie la companie.

Reducerea remunerațiilor membrilor din CA-uri: membrii neexecutivi, care nu sunt și directori, de până la 3 indemnizații, adică de 3 ori salariul mediu pe ramură, mergem la de 2 ori indemnizația fixă. Iar la executivi componenta fixă, de la 3-6 (ori salariul mediu pe ramură) o reducem la 3 maxim, iar cea variabilă, de la 3-6 la 2. De ce: pentru că dacă ne uităm peste tot în companiile private și de stat din Europa, partea fixă este în general mai mare decât cea variabilă. La noi a fost invers și încercăm să intrăm într-o normalitate.

Directorii generali: componenta fixă a fost 3-6x, propunem maxim 3. Componenta variabilă: 3-6x, propunem maxim 2.

Plafonarea beneficiilor: au existat și există alte beneficii și nu ne referim la mașină de servici, laptop, deplasări cu diurnă, telefon. Nu sunt beneficii neapărat, dar ne referim la plata de cazare, dacă e în alt oraș. Sume oferite pentru plata electricității, indemnizații de concediu de odihnă și alte asemenea – le plafonăm la maxim 10% din remunerația totală fixă.

Pentru funcționarii publici: propunem ca să nu poată face parte decât dintr-un consiliu de administrație. Nu din 2 sau mai multe.

Avem un termen de prescripție pentru sancțiunile pe care le impune AMEPIP-ul. Anume de la 6 luni la 1 an. Mărim termenul de prescripție – deci nu se mai șterg greșelile atât de repede.

O să propunem înființarea unui Consiliu Consultativ, neremunerat, la AMEPIP. Un fel de Advisory Board. Format din experți, fără remunerație, specializați în guvernanță, în juridic, HR, care vor sprijini AMEPIP în a eficientiza activitatea.

Extinderea situațiilor de sancțiune: dacă companiile nu pornesc procesul de selecție cu 6 luni înainte de expirarea mandatelor, nu există sancțiuni. O să propunem să fie sancționate și la fel va fi sancționată și neînchiderea procedurii de selecție în timp de 150 de zile. Acum, dacă se prelungește nu se întâmplă nimic.

Despre accelerarea reformei companiilor de stat

Acum avem niște termene foarte largi până la care companiile au obligația să se reformeze. Noi propunem acum: 3 luni pentru analiză, deci pentru toate companiile care sunt pe pierdere. Dar și pentru cele care sunt pe profituri mici sau care pot fuziona, se pot desființa, sau pot să facă alte tipuri de clustere… Vor avea 3 luni să facă o analiză și 3 luni să înceapă demersurile pentru eficientizare, oricare va fi procesul de eficientizare decis.

Despre AMEPIP: în momentul de față avem companiile împărțite în local și central și trebuie să ne ocupăm de guvernanța corporativă la toate. Dar există un focus special pe cele centrale, față de cele locale. Ne propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact: spuneam de cele 315 companii și focusul AMEPIP să fie pe acestea, care au 96% din cifra de afaceri.

Ce trebuie să facem la AMEPIP este să terminăm procesul de selecție. Aici am fost penalizați de Comisie și trebuie să-l facem profesionist ca să nu mai aibă nimeni nimic de comentat.

Despre compoziția indicatorilor de performanță:

Acum avem pe indicatorii financiari o pondere care poate fi aleasă de AGA, respectiv de Consiliul de Administrație, între 25 și 50%. Propunem un focus mai mare pe zona financiară, să fie minim 50%. Și vrem să punem accent și pe calitatea serviciilor pe care companiile le acordă clienților – interni sau externi – și să spunem că 20% ar trebui să fie pondere pe această noțiune de calitate a serviciilor, de satisfacție a clientului. De acolo vin banii și indicatorii financiari nu sunt decât o consecință a modului în care ne tratăm clientul.

Propunem criterii mai stricte pentru experții independenți care fac recrutarea în așa fel încât să profesionalizăm acest proces.

Despre pașii următori:

Urmează în primul rând o serie de măsuri care să facă viața companiilor de stat mai ușoară. Aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare și simplificare. În următoarele săptămâni și luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă.

Vom veni în același timp cu propuneri de stimulare a economiei, pentru că eficientizăm prim tăiere de costuri, dar va trebui să stimulăm și veniturile (companiilor) cumva.

Urmează și publicarea transparentă a tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice.

Vom publica lista tuturor subvențiilor, a tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor.

Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, ca apoi să trecem la diagnostic. Îl știm din păcate, nu suntem eficienți, și apoi la terapie sunt măsurile pe care vi le-am numit mai devreme.

Ne-am consultat în ultima perioadă cu extrem de mulți oameni. Și din zona publică, și din zona privată. Au fost foarte mulți care au contribuit voluntar la demersul de înțelegere profundă a ce se întâmplă și ce avem de făcut. Am început un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliu consultativ. Cine sunt acei oameni, câțiva dintre ei, ca să nu existe nicio suspiciune cu privire la ei – am făcut screening, dar dacă există indicii rog opinia publică să ni le dea, pentru că nu există intenție să facem ceva netransparent. Câteva din numele implicate în discuții: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda, Anca Grigorescu, etc. Sunt mai multe nume și o să dăm întreaga listă când o definitivăm, în următoarele zile. (…) Acest grup de lucru nu s-a formalizat încă. Dar nu vor fi posturi plătite.

Întrebări și răspunsuri Dragos Anastasiu:

Î: Aceste persoane au avut acces la informații?

R: Nu s-a formalizat grupul de lucru, în afară de date publice de la ANAF și AMEPIP nu există niciun fel de alte date. Vor fi voluntari, neretribuiți, onorifici. Sunt persoane care au dovedit performanță. Grupul e deschis oricui vrea să participe. Oamenii aceștia chiar vor să pună umărul. Fiecare a semnat o notă de confidențialitate și o declarație că nu se află în conflicte de interese.

Î: Cum comentați declarația lui Sorin Grindeanu legată de acest grup de lucru, inclusiv amenințare cu plângerea finală?

R: Nu mă simt vizat, am vorbit cu dl Grindeanu, mi-a explicat despre ce e vorba, nu va fi vorba de așa ceva, nici nu e cazul de așa ceva. Toate procesele de recrutare sunt în derulare, în cel mult 2 luni tot ce avem de atins ca jalon va fi atins.

Î: Presa maghiară vorbește de o întâlnire a premierului cu Viktor Orban

Răspuns Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Va avea loc mâine seară o întâlnire informală, la ora 19, la solicitarea premierului Viktor Orban, în care vor fi discutate subiecte legate de colaborarea dintre cele două țări.

Î: Investițiile din programul Saligny cu stadiu de decontare sub 80%, se va face o analiză pe fiecare proiect?

R: Întrebarea ar trebui adresată ministrului Attila Cseke. Am convingerea că dincolo de regulile clare va trebui să ne uităm puțin pe proiecte, dacă sunt la 78% și există și banii poate că se califică.

Î: Ce companii ar putea fi comasate?

R: Haideți să facem întâi analiza. Nu putem aplica metoda otova. Ori comasăm, ori fuzionăm, ori eficientizăm.

Î: Listarea la bursă poate reprezenta o soluție pentru companiile pe pierderi?

R: În PNRR avem obligația de a lista cel puțin trei companii la bursă, în rest e o decizie politică și una din variantele care pot fi discutate pentru eficientizarea companiilor.

Î: Ce se întâmplă cu indemnizațiile din CA deja majorate?

R: Sunt anumite societăți care nu au încă bugetul aprobat. Ce a fost până acum va intra pe renegociere.

Î: La companiile cu pierderi, cei care sunt remunerați cu indemnizații mari, se vor găsi măsuri ca aceștia să răspundă și să fie sancționați pecuniar?

R: Vom face ce prevede legea și contractele. Dacă există soluții în acest sens le vom aplica. Eu din privat știu că dacă managerii nu-și fac bugetul pleacă de la companie.

Î: Cât s-a cheltuit cu indemnizațiile membrilor din CA?

R: Mâine veți avea informații în acest sens.

Î: Ce se întâmplă cu firmele care au contracte pe Saligny?

R: Tema trebuie adresată la Ministerul Dezvoltării, e clar că există un impact. Trebuie să găsim soluții prin care companiile să nu fie afectate dacă au derulat investiții.

Î: CFR, de exemplu, deține multe active neproductive. Ar putea fi vândute aceste active?

R: Răspunsul este evident că da. Va trebui ca fiecare manager să aibă o listă foarte clară a activelor care nu aduc plus valoare și să propună un plan de valorificare.

Î: Ne putem aștepta la un val de privatizări sau închideri de companii de stat?

R: Fiecare companie trebuie privită separat și să aibă un plan de redresare. Orice poate fi în discuție. Orice formă de redresare trebuie luată în calcul.

Î: Un raport al Băncii Mondiale spune că firmele de stat beneficiază de privilegii care afectează concurența

R: Trebuie să respecte legea, pur și simplu. Companiile de stat trebuie să concureze liber, sigur unele primesc subvenții pentru că au și o componentă socială. CFR e un exemplu.

Î: Vor fi listate pe bursă pachete de la companii profitabile?

R: Este obligație în PNRR pe energie și transporturi. Dacă listăm companii neprofitabile nu e foarte bine, ideal e să eficientizăm și să listăm companii când putem obține mai mulți bani. Decizia va fi luată foarte curând pentru că altfel ratăm jalonul din PNRR. Partidele politice în coaliție vor lua această decizie.

Î: Aveți pârghii de a elimina membrii CA care nu-și fac treaba?