Bugetul Casei Naționale de Sănătate (CNAS) este cu 20-30% mai mic decât necesar, iar OUG 31/2024 (așa-numita ordonanță trenuleț) prevede și o limită de cheltuieli lunare care complică și mai mult finanțarea sănătății, avertizează Elisabeth Brumă, director Reglementări și Norme de Contractare în cadrul instituției.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Cele mai importante declarații ale lui Elisabeth Brumă:
- O fundamentare de buget se face pe necesar și știți că, de fiecare dată, Ministerul Finanțelor ne-a tăiat din cât am cerut și ne-a aprobat cu cel puțin 20%, spre 30% din necesar. La o fundamentare mergi pe un istoric, pe o statistică, dar pui și nevoia neacoperită și mai pui și o estimare financiară a ceea ce vrei să faci legislativ și pentru care ai nevoie de bani.
- Odată cu Ordonanța 31 (Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – n.red.) avem o limită de cheltuieli lunare, care iar ne pune capac. Nu apuci să-și satisfaci nici nevoia exprimată. Nevoile de sănătate trebuie acoperite acum, mai ales dacă ne apucă să facem, într-adevăr, prevenție. Spunea colega noastră că, dacă te apuci să faci serios prevenție, poți să ai cheltuieli mult mai mari, dacă vrei ca peste 10 ani să devii sustenabil.
- Ordonanța spune să facem un plan de reducere a cheltuielilor. Culmea, reducere, în momentul în care noi suntem la 6,5% din PIB alocat Sănătății, față de media UE, de 11%.
- În Fondul de sănătate ar trebui să ajungă, de undeva, contribuțiile celor exceptați prin lege. Ei sunt asigurați, dar banii pentru aceștia nu vin de niciunde, nu plătește nimeni în locul lor.
- Trebuie să gândim o strategie pentru viitor pe care să o aplicăm, nu putem doar să ne gândim, de la an la an, cum să limităm cheltuielile.
Moderator: Cum pot sprijini banii din asigurările de sănătate zonele vulnerabile din sistem și cum pot acoperi programele critice la Casei?
Răspuns: Toate lucrurile despre care am vorbit până acum sunt critice.
- Titlul conferinței mi se pare foarte inspirat: „Sănătatea, o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”. Cred că suntem chiar aici. Ca să facem orice, ca să muncim, trebuie să fim sănătoși. Dacă nu suntem sănătoși, clar că e o problemă de siguranță națională.
- Ca să ai oamenii sănătoși, trebuie făcută prevenție, trebuie să depistezi precoce bolile, trebuie alocați bani pentru aceste domenii. Fără a vorbi de celălalte lucruri – îngrijire paleativă la domiciliu, despre prevenție.
Mi-am notat câteva puncte critice, pe lângă ce v-am spus deja despre finanțare:
- Ar trebui să ne gândim că fenomenul demografic al îmbătrânirii populației o să ne afecteze foarte tare, dacă noi continuăm cu aceleași categorii de scutiți (de la plata contribuțiilor de sănătate – n. red.). Va trebui abordată această problemă, pentru că în 2050, 31% din populație va avea peste 65 de ani.
- Critic mi se pare faptul că deficiențele asistenței medicale primare determină cele mai ridicate rate de mortalitate evitabilă din UE. Dacă medicii de familie nu își fac treaba…
- Casa Națională a construit un pachet de servicii medicale de bază și un pachet minimal extins la nivelul pachetului de bază, astfel încât, asigurat, neasigurat, să primești tot ce ai necesar la medicul de familie, dar aceste servicii trebuie să se și acorde. Indiferent dacă, tu, ca medic de familie, ești plătit pe serviciu, sau serviciul acordat intră în plata per capita.
- M-aș referi, spre exemplu, la consultațiile la distanță pentru afecțiuni cronice, care erau 30% din consultațiile cronice, în timpul pandemiei, motiv pentru care Casa, ca să susțină în continuare plata per capita a medicului de familie, a mărit procentul al 35%, a introdus aceste consultații per capita și, ca rezultat, aceste consultații nu se mai acordă.
- Medicii de familie cheamă însă pacienții la cabinet, deși aceștia ar putea să primească prescripția transmisă pe canale online, acasă, fără deplasare. Apropo de faptul că ne dorim să dezvoltăm foarte mult partea de digitalizare. S-a demarat, pe PNRR, proiectul de redimensionare a platformei Casei (PIAS, varianta 2).
- Sunt foarte multe lucruri de făcut și trebuie să ținem legătura, împreună, să avem grija ca obiectivele noii legi să fie puse și în această variantă PIAS. Programarea (IT) să țină cont de ceea ce ne dorim în viitor, peste cinci ani.
- Aici ne gândim și la partea de comunicare medic – pacient folosind orice canal posibil – transmitere de mesaje pentru prevenție (vezi că trebuie să vi la consultație, programează-te), să-i amintim pacientului când a venit momentul să meargă la specialist etc.
- Noul contract- cadru, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2023, jalon în PNRR, a ținut cont de toate obiectivele listate în această măsură – 352 – și a venit cu reglementări, lărgind foarte mult spectrul serviciilor ce se pot acorda în partea de ambulatoriu – medic de familie, medic specialist, spitalizare de zi.
- Spitalizarea de zi este aici, în partea de ambulatoriu, pentru că ați văzut, după pandemie, foarte mulți nu mai vor să fie internați. Au nevoie de consult, investigații și un tratament. Lucrul acesta încercăm să-l tragem spre partea de spitalizare de zi – în mai puțin de 12 ore. Pacientul pleacă acasă în 2 – 3 ore, rezolvat, cu tot ce-i trebuie.
- Am standardizat cât mai multe servicii de spitalizare de zi. A se vedea implementarea Planului național de prevenire și de combatere a cancerului, prin contractul-cadru, cu cele 120 de pachete pentru diagnostic, aprecierea extensiei și evaluarea statusului clinico-biologic al pacientului, astfel încât, în urma celor trei tipuri de servicii acordate într-un timp cât mai scurt, recomandăm 28 de zile, pacientul să aibă un tratament.
- Planul oncologie s-a dezvoltat substanțial, au fost introduse subprograme, subprogramul de testare genetică pe care-l dezvoltăm.
- Apropo de depistarea precoce. L-am împuternicit pe medicul de familie să consilieze pacientul inclusiv pentru testarea FIT, pentru depistarea cancerului de colon, pentru urmărirea pacientei pentru prevenția cancerului de col uterin și mamar, pentru care există teste.
- Am dezvoltat serviciile medicale în scop diagnostic caz, în partea de ambulatoriu, care pot fi acordate și în regim de spitalizare de zi. Am dezvoltat serviciile astfel încât pacientul să aibă un diagnostic cât mai rapid și corect.
- Odată dezvoltate prevenția și depistarea precoce, estimăm că vom avea tot mai multe cazuri. Și, atunci, vom avea nevoie de mai multă finanțare.
- Sigur, în primii 5 ani asta am și spus și asta spunem și Ministerului Finanțelor, că trebuie să privim pe termen lung. Răspunsul este acela cu limitele cheltuielilor lunare și Ordonanța trenuleț. Noi încercă în fiecare lună să explicăm că nu este bună pe termen lung o asemenea măsură.
Ca perspective ar fi:
- Consolidarea asistenței medicale primare, cu conștientizarea că dacă există plată per capita trebuie să fie servicii acordate; nu sunt bani degeaba, pentru cei de pe listă. Pacienții de pe lista medicului trebuie îngrijiți cu tot ceea ce au ei nevoie.
- Integrarea acestui traseu clinic, nu să existe pachete. Pachetele de servicii sunt bine reglementate, sunt ample, însă nu există un traseu al pacientului pe care el să-l și cunoască. Aici o să ne ajute noua platformă informatică și campaniile de informare.
- Reconfigurarea spitalelor și a modalităților de plată la spitale.
- Dezvoltarea serviciilor pe termen lung, paleație și recuperare, lucruri care ne lipsesc.
- Apropo de noua lege a sănătății, eu aș veni cu această sugestie – ca serviciile de îngrijire pe termen lung să fie oferite în colaborare cu partea de social, să existe o legătură între sănătate și social și partea de asistență medicală comunitară. Nu există în actuala lege această legătură pentru îngrijirile pe termen lung, de peste 60 de zile, deși pacientul are nevoie de ambele.
- Ne-ar trebui o schimbare de mentalitatea la nivelul întregului sistem, astfel încât medicii să se orienteze spre o relație pe termen lung. Nu numai medicul de familie, ci și specialistul și spitalele. În Franța există externare precoce, cu continuarea îngrijirii acasă la pacient, pentru că nu e nevoie de spitalizare, și asigurarea legăturii prin telemedicină cu medicul curant.
Întrebare Adrian Streinu-Cercel: Aveți o problemă importantă. Întrebarea mea este cu ce este diferit medicul de familie, față de medicii specialiștii din ambulatoriu, de alte specialități? Din punct de vedere al modului de decontare a serviciilor.
Răspuns:
- Medicul de familie primește plată per capita. Valoarea punctului la medicul de familie, pe serviciu, este de 8 lei. Dar, o consultație medie, pentru un acut, este cuantificată cu 5,5 puncte pentru medicul specialist. Înmulțim 5,5 cu 8 și avem 44 de lei.
- La medicul specialist, valoarea este de 5 lei, din trimestru 4 al anului 2024, înmulțit cu 10,8, cea mai mică valoare.
- Bugetul Fondului se aprobă de către Parlament, inclusiv alocarea la nivel fiecărei asistențe medicale. În funcție de bugetul alocat dăm la o parte diverse sume, se estimează câte puncte s-ar realiza într-un an și se împarte acea sumă la numărul de puncte, astfel încât reiese valoarea punctului.
- În 2024 și 2025, această valoare a punctului, pentru a nu scădea, au fost garantate aceste valori prin HG, respectiv prin OUG.
- Așa se calculează nivelul valorii de puncte. Sunt alocări separate pentru medicina primară și pentru ambulatoriu. Se ajunge la valoarea punctului pornind de la bugetul alocat prin legea bugetului de stat.
Întrebare: De ce avem ca serviciile oferite de un spital să fie validate de fosta Școală (Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate – n. red.), dacă eu am contract cu Casa?
Răspuns: Serviciile respective sunt raportate de spital către INMSS, pentru că ei calculează o valoarea relativă a cazului și Casa decontează valoarea relativă.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Sănătatea – o componentă socială care devine domeniu de siguranță națională”, organizată în 8 aprilie de CursdeGuvernare.ro , la Parlamentul României – Comisia de Sănătate din Senat – înregistrarea integrală poate fi văzută AICI-LINK.
Partener instituțional:
Comisia pentru Sănătate a Senatului, Parlamentul României
Partener principal:
Parteneri:
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente
Asociația Cronica Europeană
Urmărește-ne pe Google News
