VIDEO / Bogdan PLEȘUVESCU, Deputy CEO, Banca Transilvania: Băncile și-au crescut expunerea pe Guvern și și-au redus-o proporțional pe cea aferentă economiei private

15 octombrie, 2025

Intervenția statului a blocat vânzările băncilor de credite neperformante, motiv pentru care instituțiile de credit nu reușesc să scadă rata de neperformanță (NPL) la nivelul sistemului bancar, atrage atenția Bogdan Pleșuvescu – Deputy CEO, Banca Transilvania.

„În martie 2025, creditele neperformante au crescut la 2,73% și în iunie la 2,81%, cauzele fiind presiunile macroeconomice, creștere costurilor cu dobânzile și încetinirea economică. Un alt motiv pentru care nu reușim să scădem această rată a creditelor neperformante este și intervenția statului, destul de abruptă în comparație cu alte țări europene, cu privire la reglementarea tranzacțiilor care se fac în România cu portofoliile de credite neperformante, ceea ce împiedică marii investitori din UE sau din America să vină să achiziționeze portofolii de credite neperformante. Totul se întâmplă din cauza acestui sistem unic de impozitare pe care Ministerul Finanțelor l-a implementat și care are ca efect că, de 5 ani de zile, nu se mai întâmplă vânzări de creanțe neperformante. Marii investitori nu mai au pe radar România atunci când vorbim de vânzare de portofolii de credite neperformante”, a apreciat Bogdan Pleșuvescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG „Capitalul autohton al României – internaționalizarea businessurilor: maturizare și trecerea la statutul de forță regională”, organizată marți de Conferințele CDG și Banca Națională a României (BNR). Transmisia video integrală poate fi văzută AICI-VIDEO-INTEGRAL_LINK.

Potrivit acestuia, lichiditatea băncilor este la cote confortabile, iar indicatorii de risc sunt peste media din UE, neexistând îngrijorări în privința evoluției ratei creditelor de neperformanță și riscul financiar la adresa băncilor.
„Dacă vorbim de soliditatea sistemului bancar, acesta se află, în 2025, într-o poziție de forță din perspectiva stabilității financiare, cu indicatori prudențiali superiori mediei UE și cu un portofoliu de credite încă foarte sănătos. Indicatorii sistemului bancar din România sunt pe poziții de top comparativ cu mediile din UE”, a explicat Deputy CEO-ul Băncii Transilvania.

Redăm în continuare principalele declarații:

În anul 2025, România oferă un tablou mixt al finanțării mediului de afaceri. Economia și-a reluat creșterea după pandemie, însă ritmul s-a temperat semnificativ, iar intermedierea financiară a rămas cea mai scăzută din UE, semnalând un potențial neexploatat de creditare. Sistemul bancar este foarte bine capitalizat, stabil, cu rate de neperformanță istorice, la minim.

Digitalizarea IMM-urilor și partea de finanțare verde sunt capitolele la care România se află mult în urma mediei europene, deși se fac pași înainte.

După șocul din pandemie, economia României și-a revenit în creștere, vorbind în termeni nominali, însă încetinirea din 2024 evidențiază unele provocări macroeconomice. De exemplu, evoluția PIB-ului nominal – care a crescut de la aproximativ 252 de miliarde USD în 2020 la peste 351 miliarde USD în 2023. E o expansiune puternică alimentată parțial și de inflație.

Ritmul de creștere real a încetinit dramatic în 2024. PIB-ul real a crescu cu 0,9% în 2024, în trimestrul 1 din 2025 a stagnat față de trimestrul 4 din 2024 și a fost cu doar 0,2% mai mare față de T1 2024.

Ca și context extern, dobânda-cheie a BNR a fost majorată până la sfârșitul lui 2022 pentru a contracara inflația, ceea ce a condus la dobânzi mai mari la credite și depozite. Chiar și așa, creditarea a continuat să crească în volum, iar rata creditelor neperformante a scăzut în 2022-2023 la un nivel minim istoric. Asta demonstrează că băncile au învățat din criza din 2007-2009, au demonstrat reziliență și au menținut finanțarea economiei într-un ritm stabil.

Dacă vorbim de soliditatea sistemului bancar, acesta se află, în 2025, într-o poziție de forță din perspectiva stabilității financiare, cu indicatori prudențiali superiori mediei UE și cu un portofoliu de credite încă foarte sănătos.

Indicatorii sistemului bancar din România sunt pe poziții de top comparativ cu mediile din UE. Am să vă dau câteva exemple: indicatorul de solvabilitate a atins 24% în iunie 2024 – fiind de aproape de 3 ori mai mare decât minimul reglementat și peste media UE, care este de 18%. Asta indică o capacitate robustă de absorbție a pierderilor și oferă băncilor un spațiu pentru a crește creditarea într-un mod sustenabil.

Totodată, lichiditatea este la cote confortabile. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate era de 286% în martie 2024, comparativ cu 167% cât este media în UE, semn că băncile dispun de rezerve substanțiale în active lichide.

Rata creditelor neperformante în 2023 a atins un minim istoric de 2,33%, față de nivelurile din 2015, când NPL depășea 13% sau imediat după criza din 2009, când aveam NPL-uri de aproape 23%. în 2024-2025, NPL a cunoscut o ușoară creștere, însă este foarte aproape de media europeană. În martie 2025, creditele neperformante au crescut la 2,73% și în iunie la 2,81%, cauzele fiind presiunile macroeconomice, creștere costurilor cu dobânzile și încetinirea economică.

Un alt motiv pentru care nu reușim să scădem această rată a creditelor neperformante este și intervenția statului, destul de abruptă în comparație cu alte țări europene, cu privire la reglementarea tranzacțiilor care se fac în România cu portofoliile de credite neperformante, ceea ce împiedică marii investitori din UE sau din America să vină să achiziționeze portofolii de credite neperformante. Totul se întâmplă din cauza acestui sistem unic de impozitare pe care Ministerul Finanțelor l-a implementat și care are ca efect că, de 5 ani de zile, nu se mai întâmplă vânzări de creanțe neperformante. Marii investitori nu mai au pe radar România atunci când vorbim de vânzare de portofolii de credite neperformante.

Rentabilitatea capitalurilor bancare a fost de 20% în 2023, peste media altor sectoare din economie, băncile poziționându-se pe locul 9 din 24 de sectoare. Profiturile obținute au fost, în mare parte, reinvestite în capital și băncile au continuat să acorde credite noi, volumul creditului noi în 2022 și 2023 fiind unul record.

IMM-urile românești se poziționează mult sub media UE la capitolul transformare digitală. Intensitatea digitală, care măsoară gradul de folosire a tehnologiilor de către companiile cu mai mult de zece angajați și încadrate în criteriile de IMM, era în 2023 de doar 26,7% din totalul IMM-urilor din România. Media europeană este de 57,7%. Cu alte cuvinte, doar un sfert din IMM-urile românești utilizează cel puțin 4 din cele 12 tehnologii digitale monitorizate. România este pe ultimul loc în UE, sub Bulgaria, care are 27%. Țările fruntașe, precum Finlanda și Suedia au 80-85% din IMM-uri la nivelul digital de bază. Digitalizarea scăzută limitează capacitatea firmelor de a inova, de a accesa piețe online și de a raporta ușor date ESG către bănci, investitori, lucru care poate afecta bonitatea financiară.

Absorbția fondurilor europene alocate transformării digitale este extrem de lentă. La jumătatea perioadei financiare 2021-2027, gradul de utilizare efectivă a banilor europeni era de doar 5%, un nivel alarmant de scăzut. Cauzele includ birocrația, întârzierea lansării apelurilor de proiect la nivel regional și capacitatea limitată de cofinanțare.

Intermedierea financiară redusă este una dintre vulnerabilitățile cronice ale economiei României. Indicatorul arată în ce măsură sistemul financiar – băncile, în special – finanțează economia reală. Cel mai scăzut nivel din UE este în România. Gradul de intermediere financiară era de doar 27,4% din PIB în 2021, în 2023 a scăzut la 24% din PIB. Media zonei euro este de 105,5% din PIB, iar media UE este de 90% din PIB. Polonia are 52,5% din PIB, Ungaria 39,6% din PIB, iar Cehia – 51% din PIB. Economia românească este mult mai puțin bancarizată.

Există o tendință notabilă de creștere accentuată a expunerilor băncilor pe stat, pe Guvern. Statul a devenit cel mai mare debitor al băncilor. În februarie 2025, creditul guvernamental a ajuns la 246 de miliarde de lei, adică 37% din totalul împrumuturilor bancare. Cauza principală: explozia deficitului bugetar și a nevoilor de finanțare publică în perioada 2020 – 2024.

Creditul către companiile din sectorul corporate era, în februarie 2025, era de 229 de miliarde de lei, reprezentând 34,4%. Este o inversare de roluri care în UE nu se întâmplă.

Soldul creditelor către populație era, în februarie 2025, de 190 de miliarde de lei. Ponderea populației în totalul creditului s-a redus drastic: de la 46,8% în 2019 la doar 28,6% în 2025.

Ecosistemul de business în 2025 are acces la finanțări semnificative, însă distribuția și utilizarea acestora reflectă atât puncte forte, cât și slăbiciuni structurale. Partea bună este că stabilitatea financiară oferă o bază solidă. Băncile pot susține creșterea economică, existând lichiditate și capital din plin. Mai mult decât atât, mecanismele de piață – și aici mă refer la Bursă, la fondurile de investiții – se dezvoltă și asigură o lichiditate suplimentară și acces la finanțare alternativă.

Partea îngrijorătoare este că resursele nu ajung suficient de mult în mediul privat productiv. Prioritatea ar trebui să fie crearea condițiilor pentru ca banii disponibili să se ducă în investiții private, în inovare și în programe de digitalizare. Aceasta presupune continuarea reformelor pro-business, eficiență foarte mare în absorbția fondurilor europene, parteneriate pentru educația financiară și de menținerea stabilității macro.

Pentru internaționalizarea afacerilor românești trebuie să investim foarte mult în mentalitatea managerilor, resursei umane din România. Când deschidem business-uri în afara României, trebuie să fim capabili să ducem forță de muncă și manageri în zonele respective, crescuți în cultura firmelor din România.