Uniunea Europeană a început să împrumute excesul său de numerar pe piața repo în schimbul de obligațiuni, oferind o injecție proaspătă de euro investitorilor care se confruntă cu o creștere a ofertei de datorie – guvernele se împrumută mai mult pentru a-și putea finanța creșterea cheltuielilor (inclusiv pentru apărare), iar acest exces poate fi dificil de absorbit.
În loc să țină numerarul neutilizat la Banca Centrală Europeană (BCE), unde randamentele sunt scăzute (aproximativ 1,72%), Comisia poate obține dobânzi mai bune (aproape 2%) prin împrumuturi repo. Intrarea acestui jucător pe piață ține și dobânzile la care se împrumută guvernele la un nivel mai scăzut, prezența UE pe piață ajutând la absorbția ofertei crescute și prevenind volatilitatea excesivă.
Așa-numitele operațiuni de reverse repo au început în iunie, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Bloomberg News. Inițiativa va aduce UE randamente mai bune pentru deținerile sale de numerar și aliniază politicile sale de gestionare a lichidității cu cele ale guvernelor naționale.
Cum funcționează: presupunând că executivul european are un exces de lichiditate de 10 mld. euro la BCE; îi împrumută pe o săptămână unei bănci sau fond care oferă drept colateral obligațiuni guvernamentale europene în valoare de 10 mld. euro. Comisia primește dobândă – peste cea oferită de BCE la depozite-, iar la sfârșitul perioadei încasează cele 10 mld. împrumutate.
Vânzările de obligațiuni guvernamentale europene sunt estimate la 1,303 trilioane de euro în acest an
Injecțiile de lichiditate ale Comisiei vor fi binevenite pe piețe, care trebuie să absoarbă oferta în creștere într-un moment în care Banca Centrală Europeană continuă să reducă portofoliul său de criză (vinde obligațiunile achiziționate prin programele de relaxare cantitativă), notează publicația. Vânzările de obligațiuni guvernamentale europene sunt estimate la 1,303 trilioane de euro în acest an, crescând la 1,414 trilioane de euro în 2026, pe măsură ce guvernele intensifică emisiunile pentru a finanța cheltuielile de apărare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei a refuzat să dezvăluie volumele, dar Marco Hosenseidl, trader senior de repo la Commerzbank AG, estimează că UE ar putea împrumuta între 5 și 10 miliarde de euro pe săptămână.
„Este benefic pentru piața repo deoarece intră bani noi într-o piață care are exces de garanții (obligațiuni guvernamentale, n.r.)”, a spus Hosenseidl. „În general, există prea multe garanții pe piață.”
Mișcarea UE este partea opusă a unei facilități de repo lansate exact acum un an, care permite blocului să împrumute obligațiuni dealerilor care întâmpină dificultăți în obținerea anumitor titluri. Crearea acestui mecanism de siguranță a facilitat lansarea unei piețe emergente de futures pentru datoria UE.
Impulsionarea operațiunilor repo face parte din transformarea UE într-un jucător major pe piețele europene de datorie
Impulsionarea operațiunilor repo face parte din transformarea UE într-un jucător major pe piețele europene de datorie. Deși a emis obligațiuni comune de zeci de ani, ritmul emisiunilor a crescut doar după pandemia de coronavirus, iar blocul încearcă să se stabilească ca o alternativă reală la cei mai siguri împrumutători din regiune, precum Germania.
Intrarea în operațiuni de reverse repo aduce UE în linie cu trezoreriile statelor membre, care în ultimii ani și-au mutat o mare parte din excesul de numerar din conturile de depozit ale BCE – este vorba despre Franța, Țările de Jos, Italia și Spania.
BCE plafonează rata dobânzii oferite guvernelor, stimulându-le să-și pună banii la muncă pe piață
BCE remunerează în prezent instituțiile guvernamentale la 20 de puncte de bază sub rata pe termen scurt a euro, ceea ce echivalează cu un randament de aproximativ 1,72%. Rata repo pe piața pentru garanții generale, însă, este mai aproape de 2%.
Purtătorul de cuvânt a confirmat că Comisia utilizează astfel de tranzacții pentru a optimiza randamentele deținerilor sale de numerar.
(Citește și: ”Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu”)
***
Urmărește-ne pe Google News
