Noile niveluri ale tarifelor vamale anunțate în ultimele zile de președintele american Donald Trump pentru marii parteneri comerciali ai Americii sunt foarte apropiate de cele anunțate pe 2 aprilie, când tarifele vamale au produs un crah bursier major pe Wall Street și o volatilitate majoră pe toate piețele financiare globale, arată economiștii UniCredit într-o notă de analiză.
Mai bine de douăzeci de țări au primit deja scrisori de la administrația Trump prin care sunt anunțate tarifele vamale ce vor fi aplicate importurilor în SUA, de la 1 august. Japonia și Coreea de Sud, la fel ca țările Uniunii Europene, cu care negocierile s-au blocat, sunt vizate cu tarife de 25%, respectiv de 30% în cazul UE.
Inițial, aceste taxe individualizate trebuiau să înceapă să fie percepute din 9 iulie, după o pauză anterioară de 90 de zile, dar Donald Trump a semnat un ordin executiv la începutul acestei săptămâni pentru a le amâna până la 1 august. De notat că în toate scrisorile sale, președintele Donald Trump asigură că orice ripostă va fi pedepsită cu o suprataxă suplimentară de aceeași amploare.
În aprilie, tarife similare au produs panică pe piețe – UniCredit: Strategia „amenințare și amânare” utilizată de Trump
Panica din aprilie de pe piețe, când investitorii și-au lichidat în masă poziții în dolari, a forțat administrația Trump să renunțe temporar la nivelurile ridicate ale taxelor vamale și să pună accent, cel puțin la nivel discursiv, pe negocieri – inclusiv pentru a calma piețele, care la nivel bursier au atins recent noi maxime istorice.
Până acum, administrația americană a semnat un număr redus de acorduri comerciale bilaterale, iar multe din ele păstrează oricum un nivel semnificativ al taxelor vamale (cele mai mici tarife generale la 10%), dar și așa-zisele „tarife strategice” în domenii precum oțel, aluminiu, automobile sau piese auto.
În plus, SUA încearcă să ridice un zid tarifar în raport cu Asia pentru ca China să nu poată exporta către SUA prin țări intermediare precum Vietnam.
(Citește și: ”The Telegraph: Zidul tarifar al SUA împotriva Chinei. Administrația Trump vrea să blocheze capacitatea Beijingului de a eluda tarifele prin intermediari”)
Analiștii UniCredit notează că „majoritatea negocierilor dintre SUA și principalii săi parteneri comerciali au intrat în impas”, iar tactica administrației Trump, dincolo de dorința de a încasa mai mulți bani din tarife, vizează lansarea de amenințări tarifare pentru a primi concesii pe care altfel nu le-ar primit.
„Negocierile comerciale dintre SUA și majoritatea partenerilor săi, inclusiv UE, au stagnat. Noul termen-limită stabilit de Trump, 1 august, recunoaște că negocierea unor acorduri comerciale complexe necesită timp. În loc să admită acest lucru, Casa Albă dă vina pe alte națiuni pentru întârziere și amenință cu tarife mai mari. În opinia noastră, aceste tactici urmăresc să maximizeze sprijinul politic intern și să obțină mai multă influență pe măsură ce discuțiile se prelungesc. Totuși, tarifele vor fi mai mici decât cele anunțate în scrisorile trimise”, explică analiștii UniCredit.
Negocierile dintre SUA și principalii parteneri comerciali au intrat în impas
„Având în vedere complexitatea acestor negocieri, consensul era că, pe 9 iulie, administrația Trump va anunța o serie de acorduri comerciale preliminare, care vor necesita negocieri suplimentare pentru a fi finalizate – în special în ceea ce privește barierele netarifare. Totuși, cum nici măcar acordurile-cadru nu au fost încheiate, președintele Donald Trump a decis să amâne termenul de aplicare a noilor tarife până la 1 august. În loc să recunoască că termenul anterior nu era realist, Donald Trump a dat vina pe partenerii comerciali și a trimis scrisori care amenință cu tarife chiar mai mari decât cele anunțate anterior. În acest fel, el menține presiunea asupra partenerilor de negociere și câștigă capital politic în fața bazei sale electorale, arătând aparent că este dispus să fie dur pentru a obține acorduri mai bune pentru America”, mai comentează economiștii UniCredit.
De notat că ultima rundă de scrisori trimise de administrația Trump Braziliei, Canadei, Mexicului și UE a inclus o creștere a tarifelor, în locul unei simple reconfirmări a celor anunțate pe 2 aprilie – așa cum s-a întâmplat cu scrisorile trimise mai multor țări asiatice.
„Strategia lui Trump de «amenințare și amânare» este doar zgomot. Dacă ar fi vrut cu adevărat să impună tarifele din scrisori, nu ar fi amânat aplicarea lor până la începutul lunii august. Credem că tarifele vor scădea în cele din urmă față de nivelurile anunțate în aceste scrisori. Asta nu înseamnă că vor reveni la nivelurile de dinainte de 2 aprilie. Așa cum am discutat în trecut, 10% va deveni probabil noul prag minim pentru tarife (inclusiv pentru UE), în timp ce China va fi probabil supusă unui tarif minim mai ridicat. Totuși, riscul ca rata finală pentru Europa să se situeze undeva între 10% și 20% a crescut”, mai spun analiștii băncii.
UniCredit: Piețele tratează tarifele lui Trump ca pe un bluff
Aceștia punctează că, din nou, europenii plătesc prețul pentru că nu vorbesc pe o singură voce.
Conform analiștilor, de la începutul negocierilor comerciale, divergențele dintre capitalele europene privind strategia pe care UE ar trebui să o adopte și privind sectoarele care ar trebui prioritizate au împiedicat Bruxelles-ul să adopte o poziție unitară la masa negocierilor și să amenințe credibil cu măsuri de retorsiune.
„Acum s-ar putea să fie prea târziu pentru o schimbare de strategie”, potrivit UniCredit, analiștii băncii spunând că volatilitatea de pe piețe ar putea crește dacă războiul comercial ia o turnură neașteptată, mai ales că tensiunile cu Washingtonul ar putea escalada dacă partenerii comerciali reacționează cu măsuri de retorsiune, în loc să continue negocierile.
De notat că veniturile bugetare din tarife vamale ale administrației Trump, în luna iunie 2025, s-au ridicat la 27 miliarde de dolari, de aproape 4 ori mai mari ca în decembrie 2024 – în condițiile în care China continuă să exporte masiv prin țări terțe precum Vietnam.
(Citește și: ”Donald Trump anunță tarife de 25% pe importurile din R. Moldova și de 50% pe cele din Brazilia, unde disputa a luat conotație politică – Ce exportă și ce importă Moldova către SUA”)
***
Urmărește-ne pe Google News
