Administrația președintelui american Donald Trump va impune tarife vamale mărite statelor asiatice, din 1 august, într-o încercare de a bloca capacitatea Chinei de a eluda taxele mai mari pe importuri, arată o analiză publicată de The Telegraph. Potrivit publicației britanice, Beijingul folosește alte țări, precum Vietnamul, ca intermediari pentru produsele pe care le exportă către SUA, cea mai mare piață de consum din lume.
Deși a încheiat un pact comercial cu China luna trecută, administrația președintelui american riscă să reaprindă tensiunile cu Beijingul prin conturarea în Asia a unei vaste rețele de înțelegeri tarifare. După anunțarea noilor tarife de 25% impuse Japoniei și Coreei de Sud, Donald Trump se grăbește să încheie o serie de acorduri pentru întregul continent, inclusiv cu Indonezia, Thailanda și Cambodgia.
Dacă reușește acest lucru, analiștii citați de The Telegraph spun că administrația sa va construi “o cușcă” în jurul capacității Beijingului de a utiliza piețele asiatice pentru a-și susține economia deja parțial incapacitată, puternic bazată pe exporturi. Situația evidențiază rivalitatea profundă dintre cele mai mari două economii ale lumii, în ciuda unei aparente relaxări a confruntării comerciale bilaterale.
Deja, acordurile comerciale încheiate cu Marea Britanie și Vietnam au stabilit un model pentru planul administrației Trump de a slăbi comerțul Beijingului. Concret, acordul cu Marea Britanie a dezvăluit modalitățile care permit Casei Albe să blocheze investițiile chineze în Marea Britanie, în timp ce acordul cu Vietnam urmărește să blocheze capacitatea Beijingului de a evita tarifele SUA. Administrația Trump a obținut acest ultim obiectiv prin impunerea unei taxe vamale de 40% pe bunuri importate în Vietnam, în principal din China, și apoi reexportate în SUA.
Beijingul folosește țările din Asia drept țări “interconectoare”
De atunci, președintele american a amenințat și alte țări din Asia de Sud-Est cu tarife mai agresive dacă nu ajung la o înțelegere în următoarele trei săptămâni. Printre acestea se numără o potențială taxă de 25% asupra Malaeziei, 32% asupra Indoneziei și 36% asupra Thailandei și Cambodgiei.
Cifrele oficiale arată clar de ce Vietnamul a fost considerat drept un candidat potrivit pentru această strategie. De la venirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2017, livrările de mașini și produse electrice ale Chinei către Vietnam au crescut de la aproximativ 17% din totalul exporturilor sale la aproape 50%.
De asemenea, din ianuarie 2025, când președintele Trump și-a început cel de-al doilea mandat, importurile Vietnamului de astfel de bunuri din China au crescut cu aproape 25%. Până în luna mai, Vietnamul a importat bunuri în valoare de 174 de miliarde de dolari din China și a exportat bunuri în valoare de 132 de miliarde de dolari către SUA.
Exporturile către țări din Asia fac parte din încercarea chinezilor de a menține creșterea economică a Chinei la un ritm de cel puțin 5% pe an. Beijingul își crește PIB-ul prin subvenții și investiții în industria prelucrătoare, respectiv prin exporturi. Acest lucru este urmarea faptului că gospodăriile chineze nu cheltuiesc suficient pentru a permite consumul bunurilor produse intern și practic să alimenteze creșterea economiei prin consum intern.
Consumul chinez e deficitar – Beijingul amenință deja cu contramăsuri dacă SUA continuă abordarea
“Ori de câte ori creșterea cheltuielilor interne ale Chinei scade, creșterea exporturilor se accelerează. Și asta pentru simplul motiv că întreprinderile chineze nu pot vinde produse pe piața internă, așa că le vând în străinătate” se mai arată în analiza The Telegraph.
Pe plan intern, acest model economic a condus la supracapacitate și la o ofertă excedentară, forțând întreprinderile să intre în “războaie de prețuri” care afectează producători din întreaga lume, dar în special din Europa și SUA.
Chiar dacă exporturile Chinei către SUA au scăzut cu mai mult de 40% față de anul trecut, exporturile sale totale la nivel mondial au crescut cu aproape 5%. Aceasta a inclus o creștere de 15% a livrărilor către cele 10 țări din Uniunea Statelor din Asia de Sud-Est (Indonezia, Malaysia, Singapore, Thailanda, Filipine, Brunei, Cambodgia, Laos, Myanmar și Vietnam).
Dar presiunea asupra Chinei crește, scrie The Telegraph. În urma anunțării acordului comercial dintre SUA și Vietnam, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Comerțului, a spus că acesta este“un act tipic de intimidare unilaterală” și a promis că acordurile ostile “vor determina China să ia contramăsuri ferme pentru a-și proteja drepturile și interesele legitime”.
Autoritățile chineze fac eforturi pentru a bloca relocarea capacităților de producție
Având în vedere că India ar putea înlocui China ca principal producător de iPhone-uri pentru SUA, în ultimele săptămâni au apărut rapoarte conform cărora sute de ingineri și tehnicieni chinezi cu misiuni critice de la fabricile iPhone ale firmei taiwaneze Foxconn din India au fost rechemați în China.
Publicația Bloomberg a raportat că acest lucru face parte dintr-o mișcare mai amplă, adică faptul că Beijingul a transmis informal companiilor și autorităților de reglementare să nu mai exporte echipamente, personal și informații-cheie în India și Asia de Sud-Est, aparent pentru a opri multinaționalele precum Apple să își mute rapid operațiunile din China.
Analiștii avertizează că, în curând, alte economii asiatice s-ar putea confrunta cu o alegere la fel de dureroasă între marile economii. Luni, Donald Trump a postat pe platforma sa Truth Social că va aplica un nou tarif de 10% “oricărei țări care se aliniază politicilor antiamericane ale BRICS” – grupul din care fac parte Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – făcând referire la summitul recent din Brazilia, la care au participat și noi parteneri din America Latină, Africa și Asia Centrală, precum și Malaezia, Thailanda și Vietnam.
Într-o declarație emisă după summit, țările participante au atacat “proliferarea acțiunilor de restricționare a comerțului”. Acestea nu au numit SUA în mod direct, dar au afirmat că măsurile unilaterale ar putea reduce comerțul global, perturba lanțurile globale de aprovizionare și introduce incertitudine în activitățile economice și comerciale internaționale.
(Citește și: ”Excedentul comercial al Chinei a ajuns în 2024 la o valoare record: 1 trilion de dolari”)
(Citește și: ”Donald Trump a trimis scrisori cu noile tarife vamale către 14 țări – Japonia și Coreea de Sud care vor avea taxe de 25%”)
(Citește și: ”Excedentul comercial al Chinei a ajuns în 2024 la o valoare record: 1 trilion de dolari
”)
***
Urmărește-ne pe Google News
