Excedentul comercial al Chinei a ajuns în 2024 la o valoare record, de puțin peste 1.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate de autoritățile de la Beijing. Evoluția a venit pe fondul creșterii exporturile cu 7,1%, un ritm mult superior celui cu care au crescut importurile, care a fost de doar 2,3%.
Exporturile chineze s-au cifrat per total la aproape 3,5 trilioane de dolari, din care exporturile de mașinării (+8,7% anual) și produse tehnologice au reprezentat 59,4% din total exporturi. Oficialii chinezi care au prezentat datele au lăudat schimbarea în materie de structură a exporturilor, care acum sunt dominate tot mai mult de produsele de vârf din punct de vedere tehnologic.
Comerțul total al Chinei a depășit 6 trilioane de dolari
Printre produsele tehnologice de vârf care au înregistrat un ritm rapid de creștere la nivel de exporturi se numără autoturismele electrice, imprimantele 3D și roboții industriali. La fel, bunurile exportate din categoria cleantech, care contribuie la controlul poluării și managementul deșeurilor, au crescut puternic în 2024 – acestea sunt bunuri tehnologice în directă competiție cu cele produse de companii europene.
Pe lângă echipamente pentru turbine eoliene și panouri solare, vorbim și despre componente și piese vitale pentru lanțul tehnologic din transporturi. În plus, volumul exporturilor de locomotive electrice a crescut pentru al 5-lea an consecutiv, iar exporturile de autovehicule electrice au depășit oficial cifra de 2 milioane de unități. Piețele sunt cele pe care Comisia Europeană și marile țări vestice vor să le dezvolte prin creșterea companiilor locale.
Atâta timp cât cererea domestică este prea slabă pentru a absorbi oferta internă, China va trebui să ruleze cu surplusuri comerciale
Explozia excedentului comercial al Chinei arată că discursurile politicienilor din Vest despre „decuplarea” de China sunt doar povești din moment ce chinezii exportă mai mult ca niciodată. Companiile chineze, subvenționate puternic de guvernul chinez pentru a capta cât mai mult din cota de piață a competitorilor, sunt uneori competitive la export chiar și cu tarife vamale.
Este cazul mai multor piețe unde economia chineză nu mai are cerere atât de solidă (autocamioane, excavatoare, oțel, autovehicule, etc.) din cauza crizei economice interne.
Această creștere este de asemenea explicată și de precauția gospodăriilor chinezești, care suferă de pe urma crize economice interne pe piața imobiliară rezidențială, care are efecte și asupra dinamicii creditării. China a tot plusat în ultimii ani pe creșterea capacităților industriale de producție, în ciuda crizei consumului intern, ceea ce a atras acuzații de supraproducție din partea țărilor vestice (G7) și va atrage în curând noi tarife vamale din partea viitoarei administrații Trump.
Aproximativ o treime din surplusul comercial al Chinei s-a înregistrat pe relaţia comercială cu SUA, acest surplus fiind însă unul în diminuare comparativ cu ceilalți ani.
(Citește și: ”Germania – cea mai lungă stagnare din perioada postbelică: -0,2% în 2024, al doilea an consecutiv de scădere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
