Statul a împrumutat aproape două miliarde de lei în cadrul a două licitații de titluri de stat organizate de începutul acestei săptămâni, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR).
Ministerul Finanțelor a împrumutat 1,044 miliarde de lei, pe o perioadă de 30 de luni, la un randament mediu de 6,87% pe an și 885 de milioane de lei, pe o perioadă de 14 luni, la un randament mediu de 6,68% pe an. Interesul investitorilor locali a fost ridicat, ambele licitații fiind suprasubscrise (pentru prima s-au depus oferte de 1,66 miliarde de lei, iar pentru a doua 1,15 miliarde de lei).
Dobânzile la care s-a împrumutat statul sunt în creștere dacă le comparăm cu licitații de titluri de stat cu maturități similare, organizate înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare.
Astfel, la sfârșitul lunii noiembrie, statul obținea un randament mediu anual de 6,33% pe an pentru obligațiuni cu o maturitate reziduală de 14 luni (cu 35 de puncte de bază mai puțin decât în prezent). Pe de altă parte, interesul investitorilor pentru a finanța statul a fost extrem de redus în acel moment. Finanțele plănuiau să atragă 700 de milioane de lei, dar băncile au subscris oferte de doar 312 lei, valoarea adjudecată până la urmă fiind de doar 252 de milioane de lei.
Au urmat și alte licitații în cadrul cărora investitorii au plasat oferte mici, sub nivelul țintit, sau au solicitat dobânzi prea mari.
Statul are o nevoie record de finanțare în acest an: România trebuie să împrumute 235 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar de peste 8% din PIB și pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență în 2024. Datoria publică a României a urcat la 54,4% din PIB la sfârșitul lunii septembrie și va depăși în anii următori pragul de 60% din PIB.
Ministerul Finanțelor, nevoit să apeleze la buffer pe fondul tensiunilor politice
Ministerul Finanțelor a cheltuit șase miliarde de euro din rezerva Trezoreriei pentru a acoperi golurile de lichiditate generate de dificultățile de finanțare întâmpinate de stat ca urmare a instabilității politice, a anunțat săptămâna trecută ministrul Marcel Boloș.
Marcel Boloș a explicat că statul are dificultăți în asigurarea fluxului de numerar necesar operațiunilor curente, în condițiile în care principalii finanțatori de la nivel local au început să solicite dobânzi tot mai mari, iar Finanțele au fost nevoite să respingă ofertele acestora la câteva licitații.
”Prima reacție este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilități bănești, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem și sigur e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern ca să se stabilească și să definitiveze politicile bugetare ale României și sperăm ca această criză să înceteze cât de curând”, a explicat Boloș.
Reevaluarea primei de risc asociată României
În contextul alegerilor au avut loc reevaluări ale primei de risc asociate României. Cele mai ”vizibile” au fost dobânzile aferente obligațiunilor în lei și euro emise de stat pentru finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar.
”Răbdarea pieței față de evoluțiile fiscale a fost constant pusă la încercare pe parcursul anului 2024. Acest lucru s-a datorat atât revizuirilor ulterioare ale țintei deficitului bugetar și necesităților de finanțare pe termen scurt, cât și întrebărilor rezonabile legate de calea credibilă către un deficit de 3% pe termen lung. Incertitudinea legată de rezultatul alegerilor adaugă mai multă incertitudine în peisaj, sporind riscurile ascendente pentru deficitul din 2025”, au avertizat economiștii ING Bank.
(Citește și: ”2 licitații eșuate – dobânzile cresc și complică ecuația: De unde și la ce preț scoatem încă 17 mld. lei pentru necesarul de finanțare al anului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
