Corecțiile piețelor bursiere sunt sănătoase și normale, iar evoluția nesănătoasă este o creștere verticală a burselor, a afirmat duminică, în cadrul unui interviu la NBC News, Scott Bessent (foto), ministrul finanțelor de la Washington. Acesta a reiterat faptul că politicile economice ale administrației Trump vizează transformarea structurală a economiei americane și ameliorarea dezechilibrelor, în contextul unor deficite bugetare de peste 6% în ultimii 4 ani.
„Corecțiile sunt sănătoase. Sunt normale. Ce nu este sănătos este o creștere verticală (a piețelor), așa ajungi la aceste piețe euforice, așa ajungi la o criză financiară. Ar fi fost mult mai bine dacă cineva ar fi intervenit și ar fi apăsat pe frână în 2006, 2007. Nu am mai fi avut problemele din 2008. Deci nu îmi fac griji din cauza scăderii burselor. Pe termen lung, dacă venim cu o politică fiscală bună, dacă dereglementăm economia și aplicăm politici economice care ne întăresc securitatea energetică, atunci piețele vor genera randamente”, a spus Bessent la NBC.
Acesta a adăugat că „visul american nu înseamnă să cumperi fleacuri și televizoare ieftine din China” și că administrația sa se concentrează pe accesibilitatea locuințelor, reducerea dobânzilor și a costului creditelor și creșterea reală a veniturilor salariilor.
Se scutură sacul – scăderi majore pe Burse în ultimele săptămâni
Piețele bursiere din SUA au înregistrat scăderi puternice în ultimele săptămâni, cuprinse între -8% pentru indicele Dow Jones și -12% pentru indicele Nasdaq Composite, al acțiunilor din domeniul tehnologiei. Mai toți indicii au bifat ceea ce în termenii analizei tehnice se numește intrarea în teritoriul corecției, în doar 13-14 zile.
Declinul piețelor bursiere americane s-a accelerat săptămâna trecută după ce președintele american Donald Trump a menționat într-un interviu pentru Fox News posibilitatea unui declin economic pentru o perioadă scurtă de timp, el numind declinul economic drept „o perioadă de tranziție care are nevoie de puțin timp”.
Vineri, bursele americane au reușit o zi de revenire (+2,1% pentru S&P 500), prima după multe zile consecutive de scădere, dar riscul este ca semnalele administrației de la Washington să continue să pună presiune pe piețe, în condițiile în care nu pare să existe o intenție specifică ca piețele bursiere să meargă bine în debutul de mandat, spre deosebire de administrația Biden sau prima administrație Trump.
Politicile anti-creștere ale administrației Trump vizează o recesiune scurtă în prima parte a anului, cu o reechilibrare și revenire a economiei până în alegerile pentru Congres din final de 2026, unde Republicanii riscă să piardă majoritatea
Mai toți analiștii și-au redus deja atât estimările de creștere economică pentru SUA cât și țintele pentru indicii bursieri, cu riscurile de recesiune percepute a fi în creștere rapidă pe fondul semnalelor venite de la administrația americană. În urmă cu două săptămâni, Bessent, secretarul Trezoreriei americane, a detaliat la CNBC ce țintă au politicile administrației, el afirmând că economia trebuie să treacă printr-o perioadă de detoxifiere pentru a trece peste dependența de cheltuielile guvernamentale excesive.
„10% din americani au o pondere de 40-50% din consumul total. Este un echilibru instabil. 50% din populație, cei din zona inferioară din perspectiva veniturilor, au fost loviți puternic (de inflația din ultimii ani), încercăm să rezolvăm asta, să reducem dobânzile. Am putea să vedem această economie rostogolindu-se puțin (să intre pe declin – n.r.)? Sigur că da. Dar vom avea o ajustare naturală pe măsură ce ne îndepărtăm de cheltuielile publice și majorăm cheltuielile private, pentru că piața și economia pur și simplu au devenit dependente de acest consum guvernamental excesiv și va exista o perioadă de dezintoxicare”, a spus Bessent la CNBC.
Analiștii anticipează inclusiv un impact pe piața muncii din cauza continuării concedierilor guvernamentale (circa 63.000 în februarie) și scăderii imigrației, în contextul în care imigranții erau responsabili în medie pentru circa 75.000 de noi locuri de muncă în fiecare lună.
De notat totuși că piețele sunt reflexive și interdependente, iar cotațiile bursiere din SUA sunt încă supraevaluate, în ciuda declinului actual, când sunt comparate cu alte țări, ceea ce le expune la un declin și mai accentuat.
Administrația Trump urmărește scăderea cererii, a inflației și rebalansarea economiei. Până în 2025, Fed și administrația Biden au urmărit o „aterizare lină”, adică reducerea inflației fără recesiune
Declinul piețelor bursiere din ultimele săptămâni a survenit în contextul în care administrația americană aplică în debutul de mandat al lui Donald Trump politici anti-creștere economică: reducerea deficitului bugetar (stimulul fiscal devine negativ) de la 6,9% în 2024 la 3% din PIB în 2026, tarife vamale care vor lovi inclusiv economia americană și semnalarea de indiferență piețelor bursiere, al căror declin afectează încrederea de consum și consumul per total.
Politicile administrației vizează obținerea unui dolar mai slab pentru a sprijini exportatorii și a ieftini produsele americane de export, evitând totodată o diluare a diferitelor tarife vamale ce vor fi aplicate, petrol mai ieftin pentru a reduce costul energiei și inflația și dobânzi mai mici care să ajute cu refinanțările record din acest an ale creditelor din perioada pandemiei luate la dobânzi aproape de zero. Ulterior, conform planului administrației, Fed-ul va putea reduce dobânzile și se vor aplica politici de creștere a ofertei de bunuri și servicii din economie, cu accent mai slab pe stimularea cererii.
Totuși, un declin prea puternic al dolarului riscă să dea peste cap planurile administrației Trump, în condițiile în care importul de inflație ar crește și ar putea bloca orice scăderi de dobânzi din partea Fed, care ar fi nevoit să țină sus dobânzile pentru a sprijini dolarul – motiv pentru care Bessent a ieșit public în ultimele zile să sprijine „politica dolarului puternic”.
Aceste politici economice sunt puternic în contrast cu așteptările economiștilor și cele din piețe de dinainte de preluarea mandatului de președinte de către Donald Trump, în condițiile în care investitorii anticipau dobânzi și dolar mai mari și o piață bursieră euforică. Scăderea burselor și a dolarului sunt de altfel explicate inclusiv de faptul că în prezent, modelul nowcast GDPNow al Atlanta Fed, care modelează în timp real evoluția PIB din SUA, estimează din 6 martie o contracție de -2,4% a PIB în primul trimestru al acestui an, în timp ce în Europa se anunță politici fiscale puternic expansioniste.
Un alt semnal negativ, potrivit economiștilor consultați de Bloomberg, este faptul că incertitudinea pe zona politicilor tarifare forțează companiile să își reducă investițiile și implicit și angajările. Mai mult, situația economică este amplificată negativ de răspunsul partenerilor comerciali ai SUA la tarifele vamale.
Piețele vor forța mâna Fed. Declinul actual s-ar apropia de final, pe termen scurt – Banca centrală a SUA va menține miercuri dobânzile
De menționat că Bessent are o întâlnire săptămânală cu Jerome Powell, președintele Fed, banca centrală americană, care în mod normal intervine în astfel de situații de creștere a volatilității, dacă nu neapărat cu instrumente de politică monetară (scăderi de dobânzi sau bani pompați în piețe), măcar verbal, pentru a transmite că situația este sub control sau nu atât de negativă.
Powell a ieșit de altfel public în urmă cu o săptămână și a transmis un mesaj de prudență conform căruia banca centrală așteaptă să vadă cum evoluează politicile economice ale președintelui Trump înainte de a lua noi măsuri în materie de dobânzi, având în vedere că tarifele prezintă risc inflaționist, iar restul politicilor au impact deflaționist din moment ce urmăresc scăderea cererii. Fed are marți și miercuri ședința regulată de politică monetară, la care banca centrală americană este așteptată să mențină din nou dobânzile.
Declinul piețelor pare totuși să se fi apropiat de final, cel puțin pe termen scurt, în condițiile în care indicii bursieri sunt „supravânduți” (oversold – eng.) din perspectiva analizei tehnice, ei putând avea o revenire scurtă în următoarea perioadă. Această revenire ar putea fi prelungită de o eventuală intervenție verbală pozitivă a Fed, care este în astfel de momente „testată” de piețele financiare și care la rândul lor au tendința de a accentua un declin pentru a forța mâna bancherilor centrali.
Planul administrației de rebalansare a economiei are nevoie de o contragreutate pe zona de politică monetară. Economist: Este greu să faci investiții sau angajări când taxele vamale se schimbă în fiecare zi
Creșterea aversiunii la risc pe piețe prezintă în sine un risc de recesiune în creștere pentru economia americană din moment ce acestea, la nivel general, nu doar reflectă mersul economiei SUA, ci reprezintă un factor cheie cu input major asupra dinamicii efective a economiei prin efectul de avuție care crește consumul.
Stephanie Roth, economist-șef la Wolfe Research, anticipează însă că Fed-ul va rămâne pe loc cu dobânzile din cauza potențialului inflaționist al tarifelor vamale.
„Este greu să faci investiții când incertitudinea este atât de mare, când nu știi ce taxe (vamale) o să plătești, mai ales când ele se schimbă în fiecare zi. (…) Încetinirea economiei va aduce dobânzile mai jos, dar din nou avem un potențial inflaționist. Rămâne de văzut care apare prima, încetinirea economiei sau inflația. Pare că încetinirea economică”, a afirmat Stephanie Roth la Bloomberg.
(Citește și: ”Crește riscul de recesiune în SUA – Ministrul american al finanțelor vrea o perioadă de „dezintoxicare pentru economie”)
***
Urmărește-ne pe Google News
