Sistem fiscal românesc este plin de măsuri contradictorii și împovărătoare, „bolovani legați de gleznele economiei” – cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), taxa pe stâlp, limitarea deductibilității dobânzilor, limitarea cheltuielilor intra-grup, taxarea excesivă a muncii, sistemul haotic de cote de TVA etc. –, a declarat Ruxandra Jianu, Tax Partner, Biriș Goran Consulting & Cofondator The Tax Institute, la conferința anuală ”Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG, la Academia de Studii Economice (ASE).
În opinia sa, România are nevoie de stabilitate, coerență și eliminarea acestor bariere fiscale, nu de noi facilități artificiale.
„Am încercat să grupăm măsurile fiscale care există astăzi și pe care noi le considerăm un fel de bolovani atârnați de gleznele economiei naționale și care ar trebui eliminați. Nu vorbim de facilități, ci de a nivela terenul de joc pentru toată lumea, pentru a crea un mediu predictibil de la care să începem să construim”, a declarat Ruxandra Jianu, la conferința anuală „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată marți de Conferințele CDG, la Academia de Studii Economice (ASE).
Primul și cel mai nociv „bolovan” este impozitul pe cifra de afaceri (IMCA), care afectează toate firmele cu marje de profit sub 6,25%, în special industria prelucrătoare, un sector strategic pentru economie. În opinia sa, IMCA este o taxă nedreaptă și contrară tratatelor europene, care trebuie eliminată de urgență pentru a preveni efecte economice în lanț.
„Este un impozit introdus de noi și probabil că nu-l mai are niciuna dintre țările dezvoltate. În niciun caz vreuna din Europa. Este un impozit care, dacă stăm să ne uităm la esența tratatului de aderare, este împotriva tratatului care spune că singura taxă pe cifra de afaceri care poate fi aplicată în Uniune este TVA-ul”, a declarat Jianu.
Un alt exemplu este taxa pe stâlp, o măsură ineficientă care a fost introdusă, eliminată și apoi reintrodusă fără justificare economică. Totodată, limitarea deductibilității dobânzilor – inclusiv a celor pentru credite bancare – penalizează investițiile, într-o economie unde costul finanțării este deja foarte ridicat, consideră ea.
Jianu a criticat și reducerea perioadei de reportare a pierderilor fiscale de la 7 la 5 ani, precum și limitarea deductibilității pentru serviciile intra-grup, considerând că acestea reflectă incapacitatea statului de a aplica corect regulile de prețuri de transfer.
Un alt subiect central al intervenției a fost taxarea excesivă a muncii, care în România ajunge la o rată efectivă de peste 42%, printre cele mai mari din Europa. Ea a pledat pentru plafonarea contribuțiilor sociale și cumularea veniturilor, astfel încât contribuabilul să plătească o singură dată, indiferent de sursele de venit.
„Bulgarii au plafonate contribuțiile la 1.100 de euro de 20 de ani. Bugetul lor de sănătate și bugetul lor de pensii funcționează și nu e pe deficit. Putem să mergem la bulgari să îi întrebăm cum au făcut. O să spuneți că poate ei sunt 8 milioane sau 6 și noi suntem 18 sau câți om mai fi. Nu cred că e foarte relevant sau se poate găsi un model matematic de ajustare – poate 1.100 de euro e puțin, poate 2.000 e suficient, poate 2.500. dar aceste calculi trebuie făcute și terminat odată cu toate combinațiile astea”, a comentat ea.
Jianu a atras atenția și asupra pierderilor uriașe de TVA – aproximativ 9 miliarde de euro anual – cauzate de lipsa unei analize reale a fraudei fiscale.
Ea propune extinderea taxării inverse și o digitalizare cu sens, care să folosească efectiv datele colectate prin e-Factura și SAF-T. Totodată, a cerut reformarea impozitului pe clădiri, care este astăzi incoerent și confuz, și revenirea la o cotă unică reală pentru impozitarea veniturilor și profiturilor.
(Citește și: ”Constantin Bratu – director general „Berarii României”: „Atunci când crești o acciză cu 10% de sus până jos, fără niște analize, poți fi departe de efectul scontat la buget””)
***