Deși importurile României s-au temperat ușor în ultimele luni, cele din China au accelerat, iar China și-a crescut per total ponderea în totalul importurilor României, reiese din datele comerciale transmise CursDeGuvernare.ro de către Institutul Național de Statistică (INS).
Importurile României din China au continuat să crească în vară, iar per total înregistrează un ritm masiv de +22% în primele 7 luni din 2025, comparativ cu primele 7 luni din 2024, țara noastră fiind parte din strategia chinezilor de a copleși piața europeană cu bunuri ieftine.
Pe de altă parte, exporturile României către China nu înregistrează aceeași performanță – avem o scădere de -11,2% în ritm anual.
China, responsabilă pentru 24,4% din deficitul comercial al României din primele 7 luni ale anului
Explicația rezidă în faptul că Beijingul este obligat să pompeze exporturi în toată lumea pentru a compensa pierderile de pe piața americană, unde are o scădere de -27% a exporturilor de bunuri la luna septembrie 2025, față de septembrie 2024 – în tot anul 2024 China a exportat în SUA bunuri în valoare de 439 miliarde de dolari..
Per total, importul României de bunuri din China a totalizat în primele 7 luni din 2025 aproximativ 5,09 miliarde de euro, de 13 ori mai mult decât valoarea exporturilor României către cea de-a doua economie a lumii, care au totalizat în primele 7 luni din an doar 389,7 milioane de euro.
Mai mult, exporturile României către China înregistrează o scădere anuală de -11,2%.
La nivelul balanței comerciale, datele INS pentru primele 7 luni arată că China este responsabilă pentru aproape un sfert din întreg deficitul comercial al României. Asta în condițiile în care, la final de iulie, deficitul total al balanței comerciale se cifra la 19,31 miliarde de euro, iar doar cel cu China era de 4,71 miliarde de euro.
Chinezii inundă piețele internaționale
Așa cum am arătat AICI, exporturile chineze către țările europene și de pe alte continente au crescut masiv în ultimele luni, exportatorii chinezi încercând cu disperare să găsească noi piețe de consum după ce SUA, cea mai mare astfel de piață de consum, și-a ridicat în jurul său un zid tarifar.
În cazul Europei, luată cu asalt de chinezi, economiștii Bloomberg estimează că bunuri chineze de cel puțin 75 de miliarde de dolari vor fi redirecționate către țările UE, având în vedere faptul că Uniunea Europeană, ca bloc comercial, și SUA cumpără aproximativ aceleași bunuri din China (vezi tabel în articolul din link-ul de mai sus).
Robin Brooks, senior fellow la Brookings Institution, notează într-o serie de postări pe platforma X că Beijingul nu poate să încetinească exporturile pentru că cererea internă slabă nu poate absorbi producția uriașă – o producție care depinde de evoluția exporturilor.
Potrivit acestuia, când au fost impuse tarifele vamale, Beijingul a redirecționat fluxurile comerciale și a început să inunde piețele globale cu mărfuri la prețuri reduse – cel mai cunoscut exemplu sunt platformele Temu și Shein –, unele state devenind canale de reexport pentru bunuri chinezești. Rămase în economia internă a Chinei, bunurile ieftine ar produce și mai mult deflație care ar duce nu doar la scăderea prețurilor de vânzare, dar și la canibalizarea producătorilor, scăderea producției interne și șomaj – fenomene economice pe care le exportă în alte state unde se riscă sufocarea producătorilor locali.
România, în ecuația Chinei
În cazul României, datele comerciale transmise de Statistica de la București arată o creștere masivă, susținută, a exporturilor chineze lunare către România, tendință ce s-a accentuat și exacerbat, inclusiv în lunile de vară ale lui 2024 și în mare parte din 2025 (excepție 2 luni).
În ceea ce privește anul acesta, media importurilor din China în primele 7 luni (pentru care există date complete de la INS) a crescut semnificativ, la 728 milioane de euro, față de o medie de 597 milioane de euro în primele 7 luni din 2024, perioadă în care consumul în România creștea la nivel real cu +7,4%.
Anualizând, vorbim despre importuri la final de an 2025 de un potențial 8,73 miliarde de euro, după ce în 2024 am avut o creștere anuală a importurilor din China de 15,9% – grație în special lunilor de vară din 2024, care au cumulat cel mai mare volum al importurilor din China din istoria României, perioadă rivalizată însă îndeaproape de 2025.
Pe de altă parte, exporturile României către China nu înregistrează aceeași performanță, cu o scădere de -11,2% în ritm anual.
Astfel, România a exportat către China bunuri în valoare de doar 389,7 milioane de euro în primele 7 luni din 2025, față de 439 milioane de euro în primele 7 luni din 2024.
Mai mult, media exporturilor României către China, în primele 4 luni din 2025, este de doar 55,7 milioane de euro, minusculă față de media importurilor, ceea ce face relația comercială cu China să fie cea mai dezechilibrată a României.
Ce importăm (și) mai mult din China
În cazul României, datele comerciale defalcate transmise CursDeGuvernare.ro de către Statistica de la București arată creșteri masive în special în zona bunurilor tehnologice, a mașinilor și echipamentelor și a produselor metalice pentru construcții. Creșteri importante și constante se manifestă și la categoriile bunuri de larg consum: textile, îmbrăcăminte și încălțăminte, respectiv mobilier, jucării și agreement. Per total, structura importurilor din China e dominată de electronice,
La categoria echipamente electrice și bunuri electronice intră și telefoane, calculatoare sau componente. Acestea reprezintă o bună parte din totalul importurilor din China. Aici intră și produsele tip „fast-tech” livrate prin platforme ca Temu și AliExpress și micile bunuri tehnologice vândute de o mulțime de comercianți. De asemenea, la textile, îmbrăcăminte și încălțăminte creșterea este susținută de segmentul fast-fashion (Temu, Shein), de politicile agresive de discount și de stocurile pe care și le fac comercianții locali din China pentru a răspunde cererii tot mai mari de consum.
Cele două categorii sunt segmente direct vizate de noua taxă pe coletele mici venite din spațiul extra-comunitar.
(Citiți și: ”China ante portas: Intrare agresivă a Chinei pe motoarele de creștere românești – sectorul auto și comerțul”)
(Citiți și: ”August, prima lună de scădere a importurilor, dar și de temperare a avansului exporturilor României, pe fondul epuizării efectelor pozitive a deprecierii leului și scăderii consumului”)
***
Urmărește-ne pe Google News
