Restanțele față de ministere și modul de calcul al dobânzilor plătite în contul datoriei publice au contribuit la diferența semnificativă dintre valoarea deficitului cash din 2024, de 8,65% din PIB, și deficitul ESA, de 9,3% din PIB, anunțat marți de Eurostat, precizează Ministerul Finanțelor, adăugând că România își reafirmă angajamentul de a se încadra în țintele de deficit prevăzute în Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu.
”Diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare.
Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld. lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată în comunicatul Finanțelor.
Ministerul precizează totodată că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash.
”Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, transmite Ministerul Finanțelor.
Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene.
Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash” a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei.
(Citește și: ”România – deficit bugetar de criză în 2024: 9,3% din PIB, cel mai mare din UE”)
***
Urmărește-ne pe Google News
