Disciplina la plată a companiilor nefinanciare din economia românească s-a deteriorat abrupt în 2025, rata creditelor neperformante (NPL) în cazul firmelor ajungând la 5,1% în septembrie 2025, de la 3,8% cu un an în urmă, arată Banca Națională a României (BNR) în cel mai recent raport asupra stabilității financiare, publicat marți.
Rata creditelor neperformante la nivelul întregii economii s-a situat la 2,85% în septembrie 2025, în creștere de la 2,53% în finalul lunii martie 2025. Evoluția este considerată un indicator cheie al stresului financiar în economie, într-un context în care debitorii se confruntă cu dobânzi ridicate și costuri în creștere – acesta este cel mai ridicat nivel al ratei creditelor neperformante din ultimii 3 ani.
BNR pune deteriorarea sănătății financiare a companiilor din 2024 și 2025 pe seama ”creșterii accentuate a costurilor, alimentate și de nivelurile ridicate ale inflației și ale dobânzilor, precum și al presiunilor fiscale”.
Cea mai ridicată rată de neperformanță se configurează în cazul creditelor cu garanții de stat acordate firmelor, unde rata NPL a crescut la 9% în septembrie 2025, o creștere de 5,1 puncte procentuale față de septembrie 2024. Tendința este alarmantă, mai ales că acestea sunt credite ce odată ce vor intra în default se vor adăuga drept cheltuială la buget.
”Anumite segmente de creditare continuă să prezinte un nivel mai ridicat de risc. Unul dintre acestea vizează creditele cu garanții de stat acordate de bănci companiilor nefinanciare. Programele naționale de garantare a creditelor, lansate din 2020 (pentru stimularea economiei în pandemie – n.r.), au generat un portofoliu amplu de împrumuturi accesate de firme diverse ca mărime, vechime, localizare și domeniu de activitate. Întrucât calitatea beneficiarilor nu a fost un criteriu central, maturizarea acestor portofolii a adus riscuri legate de deteriorarea creditelor. În 2024, disciplina financiară a companiilor nefinanciare s-a slăbit pe fondul incertitudinilor economice, afectând și calitatea creditelor bancare”, arată BNR.
IMM-urile au cele mai mari probleme – creștere mare a NPL la creditele garantate de stat
Printre categoriile de credite mai riscante se numără și creditele acordate IMM (rata NPL 6,1% față de 3,2% în cazul corporațiilor, septembrie 2025), expunerile față de piața imobiliară comercială (rata NPL 5,7%, septembrie 2025), precum și creditele de consum destinate populației (rata NPL 4,7% față de 1,5% în cazul creditului ipotecar, septembrie 2025).
În cazul corporațiilor (firmelor mari), se observă o valoare mai ridicată a ratei NPL pentru creditele denominate în lei (3,4 la sută, comparativ cu 2,9 la sută pentru creditele în valută).
La nivel sectorial, cea mai ridicată valoare a ratei de neperformanță este înregistrată în industria extractivă, de 17,7 la sută în luna septembrie 2025 (situându-se pe un trend descendent, -5,6 puncte procentuale față de începutul anului), în timp ce firmele din imobiliare au cea mai scăzută rată NPL, de 1,1 la sută (în scădere cu 0,3 puncte procentuale, în termeni anuali).
Unde sunt cele mai mari creșteri de neplată a creditelor
BNR mai arată remarcă faptul că, în ceea ce privește distribuția teritorială, cele mai mari creșteri ale ratei de neplată a creditelor sunt în în județele Vaslui (+10,8 puncte procentuale, până la 14,0 la sută), Tulcea (+10,5 puncte procentuale, până la 15,3 la sută) și în Prahova (+5,6 puncte procentuale, până la 8,0 la sută).
Cu toate acestea, arată BNR, Doar 4 la sută din creditele acordate companiilor revin acestor județe, evidențiind un grad redus de intermediere în aceste zone.
Județele cu cele mai scăzute rate NPL aferente persoanelor juridice în luna septembrie 2025 sunt Cluj și Harghita (2,1 la sută), Bacău și Mureș (2,0 la sută), Covasna (1,9 la sută) și București (1,8 la sută). Aceste județe cumulează 48 la sută din totalul expunerilor.
În cazul creditelor acordate persoanelor fizice nu se remarcă creșteri importante ale ratei creditelor neperformante. Județele cu cele mai ridicate rate NPL în luna septembrie 2025 sunt Călărași (6,5%), Giurgiu (5,8%) și Ialomița (4,4%).
Aceste județe cumulează 2,8% din totalul creditelor acordate persoanelor fizice. Județele cu cele mai scăzute rate NPL aferente populației sunt Botoșani și Covasna (2,3%), Iași (1,9%), Cluj și Harghita (1,8%). Aceste județe cumulează 11,5% din totalul expunerilor.
Municipiul București are o rată NPL de 3%, cu 24,3% din totalul expunerilor acordate persoanelor fizice.
2026 va aduce nu doar taxe noi, ci și o creștere a ratei NPL spre 4-5% – Populația are o disciplină financiară îmbunătățită
În perspectivă anului viitor, BNR prognozează o nouă majorare a riscului de credit, probabilitatea medie de nerambursare fiind estimată să ajungă la 4% în septembrie 2026.
În același timp, conform BNR, spre deosebire de sectorul companiilor nefinanciare, calitatea portofoliului de credite acordate de bănci populației s-a îmbunătățit: rata creditelor neperformante (NPL) a coborât la 2,85 la sută în septembrie 2025, în scădere cu 0,4 puncte procentuale anual.
BNR mai arată că circa 69% din volumul de credite de consum a fost acordat în perioada 2024 – septembrie 2025.
(Citește și: ”Rata creditelor neperformante a luat-o în sus – Un credit nou rămâne totuși ieftin raportat la inflație. Situația băncilor”)
(Citește și: ”Mugur Isărescu, despre economie: ”Sperăm să nu majorăm dobânzile – ar crea o recesiune care ar dărâma veniturile bugetare / Disciplina fiscală, esențială ca țara să își revină” – Creșterea PIB, între zero și 1% pe orizontul de 12 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
