Raport al Departamentului de Stat al SUA referitor la climatul investițional din România: Guvernele au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor

„Climatul investițional din România rămâne unul mixt, iar potențialii investitori ar trebui să efectueze verificări prealabile atunci când iau în considerare orice investiție”, întrucât guvernele din această țară au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor, menționează Raportul Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România.

Documentul enumeră mai multe provocări pe care le-ar putea întâmpina investitorii americani, de la desele modificări ale legislației și până la corupția ce afectează nu doar oficialii guvernamentali, ci și mediul de afaceri.

Observații din Raport referitoare la potențialul investițional și posibilele obstacole

• Creșterea pe termen mediu a României va fi determinată de capacitatea sa de a absorbi fluxuri mari de fonduri UE. România este eligibilă pentru a primi până la 77 de miliarde de euro (aproximativ 87,92 miliarde de dolari) în finanțare UE până în 2030, inclusiv 28,5 miliarde de euro (aproximativ 32,5 miliarde de dolari) în granturi și împrumuturi din fondul „Next Generation EU” prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR) pentru perioada 2021-2027. Constrângerile birocratice asupra capacității administrative de a solicita fonduri UE, precum și de a absorbi și implementa proiecte finanțate de UE, pot diminua impactul PNRR.

• Companiile ar trebui să acționeze cu prudență, inclusiv consultând avocați competenți, atunci când iau în considerare o investiție în România. Guvernele din România au permis în repetate rânduri ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor comerciale acceptate, în detrimentul intereselor investitorilor.

• În timp ce guvernul român continuă să înregistreze progrese în îndeplinirea obiectivelor necesare, implementarea reformelor și a măsurilor de investiții din PNNR se confruntă cu întârzieri semnificative.
• Raportul constată necesitatea de a aborda provocările legate de vulnerabilitățile macroeconomice, competitivitatea și deficitul de forță de muncă/competențe.

• Vânzarea participațiilor minoritare în întreprinderile de stat (ÎS) din sectoare cheie, precum producția și exploatarea energiei, au stagnat din 2014. Vânzarea de către societatea pe acțiuni Fondul Proprietatea a participației sale minoritare în producătorul de energie hidroelectrică controlat de stat Hidroelectrica a dat un impuls pieței de capital românești în 2023. În 2024 nu au avut loc privatizări.

• În timp ce societățile comerciale private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, începând din 2017, guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în repetate rânduri la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.

• Guvernele succesive au slăbit aplicarea codului de guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat prin numirea de manageri interimari pe termen scurt pentru a ocoli cerințele de conducere prevăzute în codul de guvernanță corporativă. În martie 2024, în conformitate cu recomandările OCDE și angajamentele NRRP, guvernul român a lansat Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pentru a monitoriza și evalua performanța întreprinderilor de stat pe baza legislației recent consolidate în materie de guvernanță corporativă. În februarie 2025, România a modificat legislația privind guvernanța corporativă pentru a răspunde recomandărilor OCDE și pentru a îndeplini criteriile de referință prevăzute în NRRP. Înainte de adoptarea legislației, sunt necesare consultări cu părțile interesate și evaluări de impact. Aceste cerințe au fost respectate în mod inegal, iar entitățile publice nu efectuează, în general, evaluări de impact.

• Schimbarea priorităților guvernului duce uneori la modificări rapide ale politicilor și legislației, ceea ce conduce la un climat de afaceri imprevizibil.

• Companiile cu capital străin pot achiziționa terenuri sau proprietăți necesare pentru îndeplinirea sau dezvoltarea obiectivelor companiei. În cazul dizolvării sau lichidării companiei, terenul trebuie vândut în termen de un an de la închidere și poate fi vândut numai unui cumpărător (cumpărători) care are dreptul legal de a achiziționa astfel de active. Investitorii pot achiziționa acțiuni în companii agricole care închiriază terenuri din domeniul public de la Agenția Națională pentru Terenuri. Cu toate acestea, legislația adoptată în toamna anului 2020 a impus restricții și limitări suplimentare privind achiziționarea de terenuri agricole de către investitori străini.

• România a înregistrat o ușoară îmbunătățire în ceea ce privește implementarea înregistrării digitale a activelor imobiliare, inclusiv a terenurilor. Cu toate acestea, registrul cadastral al proprietăților este incomplet, iar informațiile inexacte și incomplete privind proprietatea asupra terenurilor continuă să reprezinte o provocare pentru investitori.

• Instituțiile publice nu impun restricții asupra plăților și transferurilor. Fondurile de țară, fondurile speculative, fondurile private de pensii și fondurile de capital de risc continuă să participe la piețele de capital din statele membre ale UE și SEE. Cu toate acestea, fondurile de pensii românești nu pot investi în active tranzacționate pe piețele din afara UE/SEE sau în fonduri, conturi curente și depozite din țări din afara UE/SEE. Reglementarea pieței de capital din România este conformă cu standardele UE, reglementările contabile încorporând Directivele IV și VII ale CE. Acționarii minoritari au dreptul de a participa la orice majorare de capital.

Despre corupție

• România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62.

• Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.

• Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente.

• Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.

• Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție a răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9 635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.

• Investitorii americani s-au plâns de corupția din cadrul guvernului și al mediului de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% din oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.

Despre resursele umane

• România s-a mândrit în mod tradițional cu o forță de muncă numeroasă și calificată, cu salarii relativ mici în majoritatea sectoarelor.

• Rezerva de forță de muncă s-a redus în profesiile cu înaltă calificare, în special în sectoarele tehnologiei informației și sănătății, din cauza emigrației și a deteriorării sistemului de învățământ primar și secundar.

• Mulți absolvenți, în special cei din zonele rurale, nu sunt suficient de pregătiți pentru universitate, ceea ce agravează și mai mult deficitul de forță de muncă în aceste domenii.

• Sistemul universitar este, în general, bine cotat, în special în domeniile tehnice, deși liderii de afaceri străini și români au solicitat reformarea programelor de învățământ superior învechite, pentru a răspunde mai bine nevoilor unei piețe moderne, axate pe inovare.

• Guvernul nu dispune de o strategie cuprinzătoare pentru a remedia deficitul de forță de muncă, în ciuda măsurilor luate în ultimii ani pentru a atrage și a reține talentele.

(Citește și: Excedent istoric în relația comercială a României cu SUA; deficit pe segmentul serviciilor. Tabloul economic al acestor rezultate)

****