Membrii Consiliului de administrație al BNR, cu excepția guvernatorului, vor avea mandate limitate la maximum 14 ani, nu vor mai putea tranzacționa instrumente financiare ale băncilor supravegheate și vor fi supuși unor perioade de incompatibilitate după încetarea funcției, potrivit unui proiect de lege care introduce reguli noi de independență și prevenire a conflictelor de interese în conducerea băncii centrale.
Documentul, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, stabilește și criterii publice pentru numire și dreptul la compensații pentru persoanele afectate de interdicțiile temporare (de muncă în instituțiile supravegheate anterior). Proiectul transpune Directiva (UE) 2024/1619 (CRD VI).
Proiectul prevede că „numirea membrilor organului de conducere al BNR se realizează pe baza unor criterii obiective și transparente publicate de Parlamentul României”, care trebuie să vizeze „buna reputație, pregătire profesională şi experiență profesională relevantă”.
Pentru membrii Consiliului de administrație al BNR, „cu excepția Guvernatorului”, se introduce „limitarea duratei perioadei în care un membru poate rămâne în funcție, la un termen de maxim 14 ani”.
Documentul precizează că această limită se aplică numirilor ulterioare datei de 11 ianuarie 2026, iar „pentru calculul celor 14 ani mandatele anterioare acestei date sau mandatele în curs la data respectivă nu se iau în considerare”.
Interdicții de tranzacționare și „ușă rotativă”
Membrii CA al BNR vizați de noile reguli (toți cu excepția guvernatorului) nu vor putea „tranzacționa instrumente financiare emise de sau raportate la instituțiile de credit supravegheate de BNR și întreprinderile-mamă, filialele ori entitățile afiliate acestora”.
De asemenea, este introdusă o „incompatibilitate temporară privind angajarea în entitățile a căror activitate poate constitui premise de conflicte de interese”, pentru perioade de 12 luni, respectiv 3 luni, în funcție de tipul de activitate.
– pentru membrii CA ai BNR vizați: perioade de 12 luni sau 3 luni, în funcție de tipul de activitate;
– pentru personalul BNR direct implicat în supraveghere: România a optat pentru o perioadă de 3 luni.
Guvernul motivează opțiunea prin „respectarea principiului proporționalității”, „aplicarea principiului subsidiarității și a autonomiei administrative”, dar și prin faptul că „perioade îndelungate de incompatibilitate pot crea blocaje administrative sau întârzieri în numiri/posturi cheie”.
Pentru membrii organului de conducere ai BNR (cu excepția guvernatorului) și pentru personalul vizat de interdicțiile de angajare, proiectul instituie „dreptul la o compensație adecvată pentru interdicțiile respective”, în linie cu cerințele directivei europene.
Reguli similare și pentru ASF
Proiectul extinde cerințe similare privind independența și conflictele de interese și la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), membrii Consiliului ASF și personalul acesteia, în contextul atribuțiilor legate de anumite instituții de credit provenite din firme de investiții.
Schimbările fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de transpunere a CRD VI, care mai vizează competențe de supraveghere, guvernanță în bănci, riscuri ESG, regimul sancționator și retragerea autorizației, însă capitolul privind conducerea autorităților de supraveghere introduce pentru prima dată la nivel explicit limite de mandat, interdicții de tranzacționare și perioade de „cooling-off” pentru membrii conducerii BNR, cu excepția guvernatorului.
(Citește și: ”Calcule BNR: Care e impactul fondurilor europene, al PNRR și al SAFE asupra potențialului de creștere al României”)
***
Un răspuns
Pe viață la butoane!
🙃