Conducerea BNR avertizează asupra înrăutățirii perspectivei inflației: aceasta va urca la 9,2% în septembrie 2025 și va coborî doar până la 8,8% în decembrie 2025, sub impactul prețurilor la energie și al măsurilor fiscale.
Analizând magnitudinea puseului inflaționist, membrii Consiliului de Administrație al BNR au avertizat că șocurile succesive asupra ofertei vor menține rata inflației pe un palier deosebit de înalt în următoarele trei trimestre.
Mai mulți membri ai Consiliului s-au arătat îngrijorați că această evoluție ar putea afecta anticipațiile inflaționiste pe termen lung (acestea influențează direct comportamentul de consum, economisire și investiții al populației și firmelor, determinând cererea agregată și implicit traiectoria inflației), potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 august.
„S-a observat că efectele șocurilor vor fi resimțite prioritar la nivelul componentelor exogene ale IPC, dar în bună măsură și în comportamentul viitor al inflației de bază, date fiind integralitatea bunurilor și serviciilor de consum influențate, precum și dimensiunea prezumată a gradului de transferare în prețuri de consum a majorărilor cotelor de TVA.
O asemenea evoluție a inflației ar putea afecta anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung, mai ales în contextul deviației ample și prelungite de la intervalul țintei a ratei anuale a inflației din ultimii patru ani, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând și potențialele influențe inflaționiste peste așteptări venite din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și utilităților, precum și din evoluția viitoare a prețurilor unor alimente, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile”, se arată în minuta ședinței BNR.
Principalul argument în favoarea caracterului tranzitoriu al acestui șoc inflaționist a fost impactul său asupra puterii de cumpărare și implicit asupra consumului și creșterii economice.
„În ceea ce privește presiunile factorilor fundamentali, s-a convenit că acestea vor rămâne inflaționiste pe orizontul apropiat de timp (…), dar apoi vor deveni mai pregnant dezinflaționiste decât s-a anticipat anterior, în condițiile intensificării lor progresive.
Argumentul major l-a constituit perspectiva adâncirii relativ alerte a deficitului de cerere agregată în următoarele șase trimestre, și considerabil mai pronunțate decât s-a previzionat anterior, pe fondul creșterii probabil mai modeste a economiei în 2025-2026 comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august a anului curent. (…)
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că un astfel de context este de natură să reducă semnificativ riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei din trimestrul III 2025 să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze astfel efecte secundare, subliniind însă necesitatea monitorizării atente a tuturor evoluțiilor, având în vedere inclusiv comportamentul inflației din ultimii ani”, se mai arată în documentul citat.
Redăm în continuare câteva dintre cele mai importante aspecte consemnate în cadrul minute:
O creștere economică modestă
Membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică va rămâne modestă în 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al măririi considerabile pe termen scurt a ratei anuale a inflației – de natură să afecteze venitul disponibil real al populației –, dar și pe fondul redresării treptate a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.
În această conjunctură, consumul gospodăriilor populației își va frâna probabil creșterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix (investițiile) va redeveni în 2025 și va rămâne în 2026 principalul de determinant al creșterii economice, în condițiile unor evoluții anuale totuși neuniforme, reflectând efectele atragerii și utilizării unui volum substanțial de fonduri europene, dar și implicațiile procesului de consolidare bugetară, precum și ale evoluțiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, în corelație cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluția exportului net își va reduce probabil semnificativ impactul contracționist în 2025, iar în 2026 va redeveni ușor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creșterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne. În aceste condiții, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște o corecție descendentă în următorii doi ani, relativ mai pronunțată în 2026, dar se va menține mult deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră și să inducă riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în vederea poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.
Piața muncii se detensionează: slăbire abruptă a intențiilor de angajare și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au arătat că actualele date relevă atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului II, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în trimestrul precedent, în timp ce sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Acestea din urmă semnalizează o reaccentuare a tendinței de detensionare a pieței în perspectivă apropiată, au punctat unii membri ai Consiliului.
Ritmul creșterii salariale și a costurilor salariale rămâne ridicat din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe
Ritmul creșterii salariilor și a costurilor salariale rămâne însă ridicat din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au susținut membrii Consiliului, observând că dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal pe economie și cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-au menținut pe palierul de două cifre în aprilie-mai, în condițiile în care prima a continuat să descrească lent, iar cea de-a doua și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025.
Presiunea asupra salariilor ar putea crește având în vedere evoluția prețurilor/ Pachetul de austeritate bugetară ar putea acționa în contrapartidă
Totodată, s-a afirmat că presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat ar putea crește în perspectivă, pe fondul evoluției inflației din următoarele trimestre și al comportamentul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și în contextul decalajelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare.
În contrapondere sunt însă de așteptat să acționeze pachetul de consolidare bugetară implementat începând cu luna august 2025, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, precum și măsurile fiscal-bugetare probabil adoptate în viitor și incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, cu implicații și pe piața muncii. Influențe în același sens ar putea decurge și din tensiunile comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale și a comerțului internațional, precum și din acordul comercial convenit între SUA și UE, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au subliniat membrii Consiliului.
Creditarea și-a încetinit ritmul de creștere, companiile fiind în expectativă
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în iunie la 9,1 la sută, de la 9,7 la sută în luna precedentă, în principal ca urmare a decelerării creșterii creditului societăților nefinanciare exclusiv sub influența evoluției componentei în lei, în timp ce pe segmentul populației, dinamica creditului și-a prelungit ascensiunea lentă, în condițiile în care ritmul creditului în lei pentru locuințe a continuat să se mărească, deși doar marginal, iar dinamica ridicată a creditului în lei pentru consum și alte scopuri a rămas cvasi-constantă. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, ajungând la 69,7 la sută în iunie, de la 69,8 la sută în mai.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
(Citește și: ”Biroul European de Statistică înalță tabelul inflației, ca să încapă România. În octombrie o să-l înalțe și mai mult”)
***
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
Stimata doamna Pele,
Imi amintesc cand eram copil am gasit pe raft o carte numita ceva de genul „Programul partidulu comunist in societatea multilateral dezvoltat ceva”. Citind articolul dvs, am avut un soc nostalgic:
„În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au arătat că actualele date relevă atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului II, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în trimestrul precedent, în timp ce sondajele de specialitate din iulie indică o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.”
Vedeti, BNR, ca orice organ de stat, scrie niste texte lungi, detaliate, plictisitoare etc. pe care noi, analfabetii functionali, nu prea intelegem si prea avem rabdare sa citim. Sunt scrise pentru oameni mai importanti decat noi. Asa ca, mai intram pe cursdeguvrenare.ro cu speranta ca gasim o adunatura de cuvinte prin care sa intelegem ce vor domnii de la bnr sa ne spune. Murim de foame? Nu murim de foame? Emigram? Nu emigram? etc. Doar detaliile care conteaza.
Citesc cu multa placere in continuare cursdeguvernare…
Aveti, într-un fel dreptate. însă există instituții sau experți care folosesc limbajul propriu: arid, chiar ”plictisitor”, uneori cu sens vag, în orice caz tehnic (să vedeti ce inseamnă ”limbajul diplomatic”, acolo unde ”urmăresc cu preocupare” și ”urmăresc cu atentie” au o diferență de sens foarte mare:) . noi am ales ca în multe cazuri, acolo unde pozițiile oficiale sunt făcute publice, să mergem, în cazul anumitor instituții sau experți, pe limbajul lor. e ca si cum am asculta un robot – o cheie foarte impersonală – din a cărui voce metalică să decelăm unde vrea să ajungă.
btw – nu vom muri de foame și cred că nici nu o să emigrăm (noi, românii, în general): marea migrație s-a terminat, în vest vor veni, în următorul deceniu zile mai grele decât în România. Hic salta!
Dzeu sa va asculte! Numai ca nu stiu pe ce va bazati? Cu asa populatie, geografie, administratie, e greu sa crezi ca se va construi in urmatorii ani o economie de valoare-adaugata. Faptul ca economia este bazata pe consum pe datorie din import, reflecta faptul ca suntem inca in „mod de supravietuire”.
Oricum, guvernul lucreaza sa submineze putin economia sa pedepseasca electoratul. Ca cica de ce „votati cu AUR si USR cand noi cei de la PSD su PNL am crescut salariile si am indatorat statul pe asta?”