Ministerul Finanțelor estimează că va încasa în acest an circa 3 miliarde de euro de la Comisia Europeană exclusiv prin disponibilizări bănești ale componentei de împrumut a PNRR, reiese din programul indicativ de emisiuni de titluri de stat al MF aferent anului 2025.
Pe lângă sumele din componenta de împrumut a PNRR, România va mai realiza împrumuturi externe prin euroobligațiuni echivalente cu 12-13 miliarde de euro și va face trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la circa 1 miliard de euro.
Guvernul are un necesar de finanțare în acest an de 232 miliarde de lei (fără prefinanțarea pentru 2026 și eventuala majorare a cheltuielilor cu apărarea), sume ce trebuiesc acoperite prin împrumuturi din piețele financiare.
„Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la un nivel similar necesarului brut de finanțare, cu aprox 8% mai puțin față de volumele atrase în anul 2024 (252 miliarde lei), fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 7% din PIB (aproximativ 135 mld. lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2025, în sumă de cca 97 mld. lei. Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de cca 45% din surse interne și 55% din surse externe”, se arată în documentul publicat de Ministerul Finanțelor.
Guvernul va mai realiza împrumuturi și prin obligațiuni verzi sau denominate în yeni japonezi, titluri ce vor fi emise pe piața de la Tokyo
Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 16-17 miliarde de euro, iar finanțarea se va realiza prin:
- emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private în forma redeschiderilor de euroobligațiuni si sub formă de împrumut, într-un volum de 12-13 mld. EUR (echivalent), în funcție de evoluțiile, condițiile și oportunitățile oferite de aceste piețe și realizarea de operațiuni de răscumpărare anticipată și preschimbare parțială a unor serii de euroobligațiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2025-2026; se vor avea în vedere emisiuni de euroobligațiuni verzi (green bonds), în baza Cadrului suveran de obligațiuni verzi, precum și obligațiuni Samurai, lansate pe piața japoneză pentru scopul diversificării bazei investiționale;
- disponibilizarea sumelor de cca 3 mld. EUR de către Comisia Europeană în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență;
- trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la cca 1 mld. EUR.
Finanțele au realizat deja în debutul lunii februarie primul împrumut extern din acest an, cu finanțări atrase echivalente cu aproape 20 de miliarde de lei (4 miliarde de euro echivalent).
Împrumuturile din piața internă vor viza într-o proporție semnificativă populația, care a creditat deja statul cu 9,3 miliarde de lei în acest an
Pe piața internă, volumul indicativ de împrumuturi ce vor fi contractate la nivel local este în sumă de circa 145 – 150 miliarde de lei, cu o structură a maturităților de circa 15-20%/85-80%, unde primele procente sunt finanțările pe termen scurt versus finanțările pe termen mediu și lung. Conform documentului Finanțelor, atragerea acestor sume se va face prin emiterea următoarelor instrumente:
- certificate de trezorerie cu discont, cu scadențe de până la 12 luni, inclusiv;
- obligațiuni de stat de tip benchmark lansate în anii precedenți care se vor redeschide frecvent, în funcție de cererea mediilor investiționale, până la acumularea unui volum corespunzător în scopul creșterii lichidităților acestora;
- obligațiuni de stat de tip benchmark noi cu maturități inițiale în jurul maturităților standard de 3, 5, 7, 10 și 15 ani, ținând cont de cererea mediilor investiționale având în vedere obiectivul consolidării și extinderii curbei randamentelor în lei;
- titluri de stat destinate populației, în lei și în valută, cu maturități cuprinse între 1 an și 7 ani;
- utilizarea instrumentelor de tip plasament privat, denominate în lei sau în valută.
Totodată, Ministerul Finanțelor are în vedere realizarea de emisiuni de obligațiuni verzi pe piața internă, în baza Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, în concordanță cu apetitul mediului investițional. În același timp, Ministerul Finanțelor va folosi și emisiuni de titluri de stat denominate în euro.
„Pentru realizarea obiectivului de consolidare și extindere a curbei de randamente a titlurilor de stat denominate în lei și de îmbunătățire a lichidității pieței titlurilor de stat, Ministerul Finanțelor are în vedere redeschiderea emisiunilor de obligațiuni de stat de tip benchmark până la atingerea unor volume pe emisiune în valoare echivalentă de aproximativ 3-3,5 mld. EUR (echivalent) pe fiecare serie de obligațiuni benchmark, precum și utilizarea operațiunilor pe piața secundară a titlurilor de stat (operațiuni de răscumpărare în avans și de preschimbare a titlurilor de stat)”, se mai precizează în documentul Ministerului Finanțelor.
(Citește și: ”Statul schimbă strategia de împrumut și se orientează spre banii populației – fapt care arată saturația surselor instituționale. Șeful Trezoreriei: vizăm 40 mld. în 2025”)
***
Urmărește-ne pe Google News
