Oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), obișnuiți să navigheze prin vremuri tulburi pentru economia globală, se confruntă acum cu o criză mult mai aproape de casă: o criză de leadership în inima zonei euro, scrie Bloomberg.
Decidenții politici monetare europene se reunesc săptămâna aceasta la Frankfurt pentru a stabilit nivelul optim al dobânzilor, pentru prima dată după ce guvernele din Paris și Berlin s-au prăbușit din cauza negocierilor bugetare pentru anul viitor. Turbulențele actuale afectează semnificativ perspectivele de creștere ale celor mai mari două economii din zona monetară pe care o administrează, perspective care reprezintă o parte importantă a deciziei BCE.
Deși vidul politic din Europa nu va împiedica probabil o reducere a ratei dobânzii joi, acesta ridică semne de întrebare asupra relevanței prognozelor trimestriale care sunt acum în curs de elaborare și amplifică incertitudinea cu care se confruntă oficialii, chiar în timp ce aceștia așteaptă instalarea noului președinte american Donald Trump și tarifele comerciale cu care acesta a amenințat.
Printre cele mai stringente întrebări pentru BCE se numără modul în care va evolua politica fiscală în cele două țări și cum perspectiva unei derive și instabilități guvernamentale va afecta consumatorii și companiile. Răspunsurile amenință să tragă banca centrală „în direcții opuse”, potrivit lui Fabio Balboni, economist la HSBC în Londra.
„Pe de o parte, incertitudinea politică și, crucial, cea legată de politici ar putea afecta consumul și investițiile, influențând negativ creșterea economică,” a spus acesta. „Pe de altă parte, BCE ar urmări o oarecare înăsprire fiscală anul viitor pentru a tempera inflația, iar cea mai mare parte a acesteia era planificată pentru Franța însă situația actuală ridică semne de întrebare dacă o astfel de ajustare va mai avea loc.”
Președintele francez Emmanuel Macron a promis să numească rapid un nou prim-ministru, după ce încercarea lui Michel Barnier de a reduce deficitul cu aproximativ 60 de miliarde de euro a eșuat.
În Germania, alegerile au fost programate pentru februarie, după destrămarea coaliției de trei partide condusă de Olaf Scholz, care s-a aflat frecvent în dezacord asupra politicilor economice. Chiar dacă liderul opoziției, creștin-democratul Friedrich Merz, va câștiga, probabil vor urma discuții prelungite despre componența unei noi alianțe guvernamentale.
Ce spun economiștii chestionați de Bloomberg
„Riscurile pentru perspectivele Germaniei predomină. Dacă acestea se materializează, 2025 ar putea fi un alt an pierdut.” — Martin Ademmer și Andrej Sokol
Politica BCE se mută de la controlul inflației la stimularea unei creșteri slabe. Analiștii anticipează o a patra reducere cu un sfert de punct a ratei dobânzii în această săptămână.
Consiliul Guvernatorilor va aproba și o nouă rundă de prognoze, probabil bazate pe date doar până la mijlocul lunii noiembrie.
În octombrie, BCE a redus peste așteptări dobânzile, într-un moment în care economia zonei euro părea că ar putea pierde avânt. Atunci, președintele Christine Lagarde a enumerat o serie de factori externi zonei euro drept cele mai mari amenințări la adresa activității, inclusiv războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Acum principalele surse de incertitudine par să provină din interior.
„Pentru BCE, ceea ce contează este că avem mai multă incertitudine cu privire la perspectiva zonei euro — un alt element care apasă asupra creșterii,” a spus Charlotte de Montpellier, economist la ING.
Aceasta contează și pe termen lung, deoarece situația politică dificilă ar putea împiedica orice eforturi de reformă pentru a aborda provocările identificate în raportul fostului șef al BCE, Mario Draghi, asupra problemelor economice ale regiunii, a adăugat ea.
O altă complicație este impactul asupra piețelor financiare. O creștere a randamentelor obligațiunilor franceze a generat speculații că BCE ar putea fi nevoită să-și folosească instrumentul de protecție împotriva riscului de transmiterii a creșterii costurilor de împrumut. Peședintele Bundesbank, Joachim Nagel, a clarificat totuși că acest instrument nu este destinat să limiteze mișcările cauzate de probleme politice.
(Citește și: ”Piața obligațiunilor europene a depășit în 2024 nivelul record din pandemie. cerere mare pentru împrumuturile guvernelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
