Preşedintele Nicuşor Dan susţine, miercuri, o conferinţă de presă, la ora 12.00, înainte de întâlnirea pe care o va avea cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu reprezentanţi ai magistraţilor, pentru a discuta modificarea proiectului legii pensiilor magistraților astfel încât reglementarea să treacă de controlul de constituționalitate.
Șeful statului a avut marți o primă discuţie cu liderii coaliţiei, care nu reușesc să ajungă la formă unanim acceptată a reglementării ce va înlocui proiectul de lege declarat de CCR ca fiind neconstituțional din motive extrinseci, mai precis a procedurii de aprobare.
La discuțiile purtate marți la Palatul Cotroceni, s-ar fi convenit formarea unui grup de lucru, care să cuprindă și reprezentanți ai sistemul de justiției, care să finalizeze viitoarea lege ținând cont de mențiunile din cuprinsul motivării deciziei CCR de neconstituționalitate, inclusiv a opinilor concurente și separate.
Formarea acestui grup de lucru a fost propusă de PSD luna trecută, dar premierul a respins această metodă de lucru, motiv de noi tensiuni în coaliție.
”Noi am venit cu o propunere care, din punctul nostru de vedere, încearcă să rezolve o problemă care trebuie să îşi găsească soluţie, şi anume pensiile magistraţiilor, aceste pensii speciale, o soluţie bazată pe dialog. Astăzi, când vorbim, avem un sistem de justiţie care este în grevă, avem un sistem de justiţie care, prin reprezentanţi şi prin diverşi actori, spun că n-au avut dialog cu guvernul. (…) N-am primit în schimb decât, să zicem aşa, o doză mare de orgoliu şi am primit transmisii live din timpul şedinţei”, declara Sorin Grindeanu, în octombrie.
Reamintim că proiectul atacat la CCR de Curtea Supremă prevede reducerea cuantumului pensiei judecătorilor și procurorilor la 70% din ultimele venituri și creșterea vârstei de pensionare într-o perioadă de tranziție de 10 ani, în timp ce magistrații doresc măcar următoarele concesii – 75% din venituri și 15 ani perioada de creștere treptată.
Definitivarea proiectului, urgentă – în joc, 231 milioane euro
Reforma pensiilor speciale face parte din Jalonul 215 din PNRR, care, dacă nu este îndeplinit până la 29 noiamebrie anul acesta, duce la suspendarea unor fonduri europene de circa 231 de milioane de euro destinate României.
Comisia a suspendat fondurile, tocmai din cauza pensiilor magistraților, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, iar banii nu vor fi deblocați până nu se sunt realizate modificările de reducere a cuantumului și creștere a vârstei de retragere din activitate a judecătorilor și procurorilor.
Ministrul Pîslaru a acuzat CSM că face declarații „grave și false”, susținând că afirmația Consiliului referitoare la îndeplinirea jalonului încă din 2023 este inacceptabilă și contrazice realitatea confirmată de Comisia Europeană.
CSM insistă, însă, că reforma pensiilor speciale a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană prin Legea nr. 282/2023 și a comunicat că această reformă a fost îndeplinită, dar recunoaște că problemele au apărut ulterior ca urmare a deciziei CCR privind modificările. CSM susține că legea pensiilor magistraților nu are legătură cu cerințele Comisiei Europene, contrazicând astfel guvernul.
Noile discuții, în plină ofensivă a magistraților
Reprezentanţii CSM au anunţat, luni, că au depus plângere pentru incitare la violenţă, ură sau discriminare, după declaraţiile Oanei Gheorghiu cu privire la pensiile magistraţilor.
”Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil şi populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive”, a transmis, luni, CSM, într-un comunicat de presă.
Ce a declarat Oana Gheorghiu
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat într-un interviu acordat Digi24 că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”.
„Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Incitarea la ură și violență este definită, la articolul 369 din Codul Penal, ca „orice orice act public care îndeamnă la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, bazat pe criterii precum rasă, etnie, naționalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare”.
Pedeapsa prevăzută este de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Președintele Nicușor a declarat marți că nu va semna avizul necesar pentru începerea urmăririi penale a Oanei Gheorghiu.
”Declaraţia doamnei viceprim-ministru a fost nefericită. Reacţia CSM a fost exageratră”, și nu este vorba despre o faptă penală în cazul afirmațiilor Oanei Gheorghiu.
(Citește și: Președintele Dan: Nu voi semna o cerere de avizare a urmăririi penale a Oanei Gheorghiu. Declarația ei, nefericită, reacția CSM – exagerată)
****
Urmărește-ne pe Google News
