Motivarea CCR privind neconstituționalitatea reformei pensiilor magistraților – Guvernul nu a solicitat avizul CSM

„Curtea constată că Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției”, se arată în motivarea Deciziei CCR privind neconstituționalitatea reformării pensiilor magistraților.

CCR a mai constatat, însă, că legea criticată nu încalcă articolele din Constituție referitoare la statul de drept, principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională.

Reamintim că verdictul de neconstituționalitate a fost pronunțat pe motive extrinseci, astfel încât Guvernul va relua procedura, cerând în termen avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dar și cu unele modificări legate de prevederile de substanță, precum intervalul prevăzut pentru creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor.

Coaliția nu a ajuns încă la un consens pe formularea viitorului proiect, deși există urgența adoptării legii până pe 29 noiembrie, conform datei limite stabilite de Comisia Europeană.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat vineri că discuţiile din coaliţie pe tema pensiilor magistraţilor ”se apropie de un compromis” şi crede că mai este timp pentru adoptarea proiectului, astfel încât să fie îndeplinit jalonul aferent din PNRR.

Neîndeplinirea jalonului 215 duce la pierderea a 231 de milioane euro.

”O să avem (el și liderii formațiunilor din coaliția de guvernare – n.red.), foarte probabil, o întâlnire săptămâna viitoare, pe mai multe chestiuni care ţin de activitatea curentă, o începere de discuţie pe buget 2026 (…) Ca proiectul să fie asumat de Guvern în faţa Parlamentului, fie dezbătut într-o procedură rapidă, este timp. Întrebarea este dacă îl va ataca ulterior cineva la Curtea Constituţională şi cât va dura acolo”, a explicat președintele Nicușor Dan.

Primirea avizului CSM în mai puțin de 30 de zile a fost deja discutată, conform șefului statului.

CCR a respins legea referitoare la pensiile magistraţilor, asumată de Guvern în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri pentru corecția bugetară, invocând faptul că nu a fost aştetat termenul legal de 30 de zile pentru avizul CSM, ceea ce încalcă procedura și principiul principiului colaborării loiale între autoritățile statului.

Cum motivează CCR neconstituționalitatea legii:

• „Având în vedere dispozițiile legale antereferite, Curtea reține, pe lângă lipsa validității solicitării avizului CSM, un alt viciu de neconstituționalitate a legii, care constă în nerespectarea de către Guvern a termenului în care CSM, în mod legal, putea emite avizul. Având în vedere Fișa circuitului de avizare, acest termen a început să curgă de la data de 28 august 2025, astfel că solicitarea avizului putea fi adresată CSM, în mod valabil, de abia de la această dată. În schimb, Guvernul a adoptat proiectul de lege la 29 august 2025, punând CSM în imposibilitatea de a-și exercita rolul de garant al independenței justiției. Or, așa cum a statuat Curtea, termenele sunt garanții sine qua non ale exercitării atribuțiilor autorităților publice, asigurând coerența acțiunii acestora. Eludarea, ignorarea sau încălcarea acestora este contrară principiului legalității, iar în contextul procedurii de avizare a proiectelor de lege de către CSM o atare conduită a Guvernului încalcă art.1 alin.(5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, se arată în motivarea deciziei.

• Legea a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție].

• Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție cu referire la statul de drept, principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională.

• Curtea a considerat, în mod constant, că solicitarea avizării actelor normative este o chestiune care ţine de constituţionalitatea extrinsecă a actului normativ vizat (Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020, paragraful 59). Curtea a avut în vedere avizele solicitate următoarelor autorităţi publice: (i) Consiliul Legislativ – instanţa constituţională a considerat că lipsa solicitării avizului acestuia duce la neconstituţionalitatea legii sau ordonanţei – de urgenţă sau în baza legii de abilitare – din perspectiva art.79 din Constituţie (Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.354 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.764 din 9 decembrie 2013, Decizia nr.140 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.377 din 14 mai 2019, paragraful 80); (ii) Consiliul Economic şi Social – instanţa constituţională a considerat că lipsa solicitării avizului acestuia în privinţa actelor normative ce intră în domeniul său de incidenţă este o problemă de constituţionalitate din perspectiva art.1 alin.(5) coroborat cu art.141 din Constituţie; (iii) Consiliul Superior al Magistraturii – instanţa constituţională a considerat că lipsa solicitării avizului acestuia în privinţa actelor normative ce intră în domeniul său de incidenţă ar viza o eventuală neconstituţionalitate a unor acte normative.

• Solicitarea avizului CSM a fost realizată în interiorul procedurii de consultare publică și a celei preliminare de consultare interinstituțională. Or, potrivit cadrului normativ de referință, acest aviz putea 38 fi solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială, care, potrivit Fișei circuitului de avizare, astfel cum a fost comunicată de Secretariatul General al Guvernului (Adresa nr.15A/4339/CA din 13 octombrie 2025) s-a încheiat la data de 28 august 2025.

• Ca atare, având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea constată că Guvernul nu a solicitat avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției.

• Având în vedere că principiul legalităţii se constituie într-o componentă a statului de drept deoarece o regulă esenţială a statului de drept este aceea că atribuţiile/competenţele autorităţilor sunt definite prin actele normative în vigoare, Curtea reține că legea criticată contravine și art.1 alin.(3) din Constituție privind statul de drept.

(Citește și: Premierul ar putea accepta o tranziție mai lungă pentru pensiile magistraților, spune președintele Senatului)

****