O creștere a costurilor împrumuturilor guvernamentale în zona euro, ca urmare a planului Germaniei de a majora cheltuielile pentru apărare, va intensifica presiunile asupra altor țări din bloc și ar putea îngreuna eforturile acestora de a contracta noi împrumuturi, avertizează investitorii.
Schimbarea de 180 de grade a celei mai mari economii din regiune – de la reticență istorică față de îndatorare (care în trecut a dus la o penurie de obligațiuni germane și randamente sub zero) la un plan „cu orice preț” pentru cheltuieli militare și de infrastructură este resimțită pe piețele financiare ale blocului.
Randamentele obligațiunilor germane pe 10 ani au crescut aproape de 3% luna aceasta. Acest lucru a dus la creșterea costurilor de împrumut pentru alte guverne (datoria germană acționează ca reper de facto pentru piața zonei euro), ceea ce a generat avertismente privind impactul asupra finanțelor economiilor mai îndatorate.
„Creșterea randamentelor ar putea reduce spațiul fiscal pentru majorarea cheltuielilor de apărare în afara Germaniei, în special în Franța și Italia,” a declarat Sören Radde, șeful departamentului de cercetare economică europeană al fondului speculativ Point72, potrivit Financial Times.
Randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani au depășit 3,6% luna aceasta, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu și depășind valorile înregistrate în timpul crizei politice de anul trecut. Randamentele Italiei au atins 4% pentru prima dată din iulie anul trecut.
O simulare realizată de Point72, care ia în considerare atât creșterea cheltuielilor pentru apărare, cât și randamentele mai mari, arată că, fără reduceri de cheltuieli în alte domenii sau o creștere economică accelerată, raportul datorie-PIB al Italiei ar putea crește la 153% până în 2030, iar cel al Franței la 122%, față de aproximativ 140% și, respectiv, 115% în prezent.
Cu toate acestea, dacă țările reduc cheltuielile, măresc taxele sau beneficiază de un impuls economic pozitiv din cheltuielile masive ale Germaniei, atunci „se pot evita traiectoriile instabile”, a adăugat Radde.
Marjele de risc – costurile suplimentare de împrumut pe care țările le plătesc față de Germania – au rămas, până acum, relativ stabile, semnalând că piețele nu sunt încă îngrijorate de impactul costurilor mai mari de împrumut asupra guvernelor cu finanțe mai fragile decât cele ale Berlinului. De asemenea, euro s-a apreciat, reflectând optimismul legat de impulsul economic care a contribuit la creșterea randamentelor.
„Țările cu datorii și dobânzi mai mari vor avea dificultăți mai mari în a se împrumuta.”
Totuși, astfel de presiuni fiscale ar putea deveni vizibile dacă și alte economii din zona euro urmează exemplul Germaniei și împrumută pentru a cheltui mai mult pe apărare, avertizează unii administratori de fonduri.
„Cred că marjele de risc vor începe să se lărgească, pe măsură ce sistemul este supus unei presiuni mai mari,” a declarat David Zahn, șeful diviziei de obligațiuni europene la Franklin Templeton. „Țările cu o datorie mai mare raportată la PIB și randamente deja ridicate… vor avea dificultăți mai mari în a se împrumuta.”
Fundamentele vor conta mult mai mult
Rezultatul ar putea fi o divergență mai mare între costurile de împrumut ale diferitelor țări din zona euro, pe măsură ce finanțele lor vor fi analizate mai atent.
„Fundamentele fiecărei țări vor conta mult mai mult,” a spus Connor Fitzgerald, manager de portofoliu la Wellington Management, adăugând că ar trebui să existe o „separare generală” între debitori.
„S-ar putea argumenta că randamentele obligațiunilor guvernamentale europene au fost prea scăzute de ceva timp, comparativ cu alte piețe globale de obligațiuni, din cauza disciplinei fiscale autoimpuse de Germania,” a declarat Gareth Hill, manager de fond la Royal London Asset Management. Decizia Germaniei „contribuie într-o anumită măsură la echilibrarea acestei situații.”
Gospodăriile germane au economii suficiente pentru finanțarea apărării
Unii administratori de fonduri susțin, de asemenea, că, deși există îngrijorări legate de volumul de Bund-uri care urmează să fie emise, acest lucru nu ar trebui neapărat să reducă cererea pentru datoria altor țări.
„Nu este ca și cum ar exista o lipsă de finanțare pentru aceste cheltuieli suplimentare ale Germaniei,” a declarat Simon Dangoor, șeful strategiei macro pentru obligațiuni la Goldman Sachs Asset Management.
„Gospodăriile germane au economii suficiente pe care le pot direcționa către finanțarea acestora, fără a submina cererea pentru alte piețe de obligațiuni din zona euro,” a spus el, deși a adăugat că randamentele mai mari, la scară largă, pot crea riscuri suplimentare, deoarece alte țări s-ar putea confrunta mai ușor cu probleme de sustenabilitate a datoriei.
Lichiditățile în creștere ar putea întări poziția euro de monedă de rezervă
Investitorii susțin, de asemenea, că o lichiditate mai mare a Bund-urilor ar putea sprijini eforturile factorilor de decizie din zona euro de a transforma moneda unică într-o monedă de rezervă competitivă față de dolar.
Un obstacol major în calea acumulării mai mari de euro de către băncile centrale globale a fost piața relativ mică și neuniformă a datoriei suverane – în comparație cu vasta piață a obligațiunilor americane (U.S. Treasuries) – precum și lipsa unor obligațiuni cu cel mai înalt rating de credit.
„S-ar putea crea un activ de rezervă triple-A util pentru zona euro [prin emisiunile suplimentare de Bund-uri],” a spus Dangoor.
(Citește și: ”Turbulențe pe piețele financiare înainte de „Ziua eliberării” a lui Donald Trump: Scăderi de 4% la Tokyo, minus 1% pe Wall Street și în Europa”)
***
Urmărește-ne pe Google News
