Piețele bursiere americane s-au prăbușit joi și vineri, ultima ședință a acestei săptămâni fiind cea mai proastă pentru Wall Street din ultimii 5 ani. Evoluția dezastruoasă de vineri, când toți indicii majori de pe Wall Street au suferit prăbușiri de 6%, a împins Nasdaq Composite, indicele marilor companii inovatoare din sectorul tehnologic, în teritoriul pieței „bear”, ceea ce denotă intrarea într-o perioadă de declin economic.
În același timp, indicele dow jones Industrial Average (DJIA) și referința bursei americane S&P 500 afișează acum declinuri de aproximativ 15%, respectiv 17%, în doar șase săptămâni. În termeni de capitalizare, pierderea este echivalentă cu 9 trilioane de dolari. Declinul a fost accentuat vineri de răspunsul tarifar al Chinei și de refuzul băncii centrale americane de a oferi sprijin, chiar și verbal, piețelor și administrației Trump.
- O piață „bear” = o perioadă în care prețurile dintr-o piață financiară scad în mod susținut, pe o perioadă mai lungă de timp, datorită unor evoluții economice negative și a unei prezențe puternice și susținute la vânzare din partea investitorilor. O piață bear poate ține chiar și mai mulți ani (1-2), deoarece ea coincide de cele mai multe ori cu perioada de contracție a ciclului economic.
S-a trecut la vânzare în panică – Dolarul, în mod obișnuit o monedă de refugiu, a revenit pe creștere pe fondul panicii
Magnitudinea și rapiditatea crahului bursier este una rar întâlnită. Singurele comparații istorice, adică perioade în care S&P 500 să fi pierdut peste 10 procente în doar două zile, sunt:
- Crahul șoc din octombrie 1987
- Prăbușirea din noiembrie 2008 după falimentul Lehman Brothers și concretizarea spectrului crizei financiare globale
- Crahul Covid-19 din martie 2020
Totodată, aceasta este singura dată în istorie când indicele dow jones a suferit declinuri consecutive de peste 1.500 de puncte, după scăderea de joi și cea de vineri, când Dow a pierdut peste 2.200 de puncte.
În același timp, toți indicii au încheiat ședința de vineri în zona minimelor zilei, cu continuarea vânzărilor în piața futures (care se închide la o oră după închiderea oficială de pe Wall Street), iar configurația tehnică a graficelor indică spre o accentuare majoră a declinului în ședința de luni. Mai mult, în contextul în care piața este puternic supravândută, iar piețele se prăbușesc cu adevărat doar în astfel de condiții de ordinul superlativului, riscul cel mai mare pentru indicii de pe Wall Street este o prăbușire de tipul „Lunea Neagră” din 19 octombrie 1987, când Dow Jones a pierdut 22,6%.
Atunci, presiunea la vânzare din partea clienților fondurilor de investiții a fost atât de mare încât fondurile nu au avut suficiente rezerve (lichiditate) la îndemână, forțând pe de o parte apeluri în marjă și pe de altă parte vânzări în masă pentru a da înapoi sumele clienților – de aici comparația cu participanți giganți la o piață care are o singură ieșire, cu o ușă foarte îngustă.
Singurul factor pozitiv este că o astfel de „capitulare” ar permite calmarea volatilității și reluarea unei tendințe probabil timide de creștere, având în vedere riscul de recesiune. Totodată, o astfel de prăbușire a cotațiilor bursiere ar transmite un semnal clar Casei Albe, care ar putea să dea înapoi o parte din tarifele „reciproce” care riscă să împingă economia americană și globală într-o recesiune cu risc de creștere a inflației. Tarifele respective intră în vigoare abia din 9 aprilie.
În cazul în care scenariul „Lunea Neagră” nu se confirmă, piața bursieră va continua cel mai probabil o evoluție volatilă precum cea din crahul Covid-19, când tendința descendentă a fost întreruptă în anumite zile de raliuri zilnice foarte puternice – de câte 8, 9 procente în anumite ședințe, în crahul bursier Covid-19.
Declinul de vineri s-a accentuat în special după ce ministerul finanțelor din China a anunțat că va impune tarife de 34% pe totalitatea bunurilor importate din SUA, ceea ce a spulberat speranțele că disputa comercială dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea să ajungă la un deznodământ pozitiv, cu o soluție negociată. Tarifele chineze intră în vigoare din 10 aprilie.
În același timp, piața bursieră americană încă este într-o bună măsură supraevaluată, iar pe lângă asta, o bună parte din veniturile companiilor ce compun indicele bursier S&P500 provin din operațiunile din afara teritoriului SUA. – peste un sfert.
Fed abandonează administrația și refuză să ofere sprijin, motivând riscul de inflație – Trump îl atacă pe șeful băncii centrale americane
Totodată, Jerome Powell, președintele băncii centrale americane (Fed), a refuzat să ofere vineri sprijin verbal piețelor.
Ultima dată când piețele au suferit o prăbușire de 10 procente în doar 2 zile (11-12 martie 2020, -14% pentru S&P 500), Fed-ul a intervenit masiv, cu trilioane în lichiditate pompată în economia financiară, printre care 500 de miliarde de dolari prin relaxare cantitativă, 1 trilion de dolari prin operațiuni repo zilnice și zeci de miliarde prin achiziții de ETF-uri care cumpărau obligațiuni cu rating junk.
De data aceasta, însă, Fed-ul pare să abandoneze administrația Trump, președintele Powell declarând vineri că banca centrală americană are „obligația de a menține bine ancorate așteptările inflaționiste pe termen lung și de a ne asigura că o creștere one-off a nivelului prețurilor de consum nu se transformă într-o problemă inflaționistă persistentă”.
De asemenea, Powell a spus că „deși incertitudinea rămâne ridicată, devine acum clar că majorările de tarife vor fi semnificativ mai mari decât ne așteptam”.
„Este probabil ca același lucru să fie valabil și în ceea ce privește efectele economice, care vor include o inflație mai ridicată și o creștere economică mai lentă. Dimensiunea și durata acestor efecte rămân incerte. Deși este foarte probabil ca tarifele să genereze cel puțin o creștere temporară a inflației, este de asemenea posibil ca efectele să fie mai persistente. Evitarea acestui scenariu va depinde de menținerea bine ancorată a așteptărilor inflaționiste pe termen lung, de amploarea efectelor și de cât de repede se vor transmite pe deplin în prețuri”, a declarat vineri domnul Powell, conform Wall Street Journal.
Acesta a mai afirmat că Fed „este într-o poziție bună să reacționeze la orice va veni”.
Președintele american Donald Trump l-a atacat ulterior pe Powell, vineri, afirmând că acum ar fi „momentul perfect” ca Fed să taie dobânzile.
„Prețurile la energie au scăzut, dobânzile au scăzut (doar cu 0,8 puncte procentuale – n.r.), iar angajările au crescut, în doar două luni – o mare victorie pentru America. Taie dobânzile, Jerome, și nu te mai juca de-a politica”, a scris Trump vineri pe platforma Truth Social.
Riscul de recesiune s-a accentuat dramatic
Riscul de recesiune a crescut deja semnificativ în ultimele zile, economistul șef al JP Morgan dând o șansă de peste 60% pentru un declin economic. Totodată, principalii barometri din piețe pentru ciclul economic mondial, prețul petrolului și al cuprului, au înregistrat vineri scăderi de 7%, respectiv 9% în cazul cuprului, după scăderi majore și în ziua de joi.
În același timp, rata suverană de dobândă pe 10 ani din SUA (US10Y) a revenit pe finalul zilei de vineri peste pragul de 4%, piața necooperând cu administrația, care are ca plan reducerea dobânzilor pentru sprijinirea refinanțărilor masive din acest an – în a doua parte a lui 2025 ajung la scadență o bună parte din finanțările pe 5 ani luate de sectorul privat american, precum și o bună parte din datoria guvernamentală a SUA care trebuie refinanțată.
În plus, faptul că până și prețul aurului a scăzut cu 2,4% indică o stare acută de panică în piețe. la care investitorii americani au răspuns prin refugierea în poziții pe dolar.
Volatilitatea a dominat ultimele săptămâni și luni de pe piețele financiare internaționale în condițiile în care efectele economice ale tarifelor nu sunt încă 100% clare. Volatilitatea s-a accentuat în ultimele zile pe măsură ce așteptările cu privire la o soluționare negociată a disputelor comerciale au fost spulberate.
Războaiele tarifare riscă să împingă economia globală în recesiune
Tarifele anunțate miercuri seară de președintele american Donald Trump duc rata medie tarifară la 25% conform unei modelări a UniCredit, de la un nivel de puțin peste 2% în 2024. Acesta este cel mai ridicat nivel din debutul anilor 1900, potrivit UniCredit.
O taxă vamală minimă de 10% a intrat deja în vigoare de sâmbătă, 5 aprilie, iar tarifele reciproce din 9 aprilie. Vama americană a anunțat de altfel sâmbătă că a început să colecteze tariful universal de 10% aplicat totalității importurilor în SUA.
Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a semnat miercuri seară un ordin executiv prin care se impun tarife vamale semnificative asupra totalității importurilor în SUA. Majoritatea țărilor au primit tarife diferențiate, în timp ce un un tarif minim de 10% este aplicat asupra țărilor cu care SUA au relații mai apropiate, printre care Marea Britanie și Singapore. Importurile din statele membre ale UE vor fi taxate cu 20% la intrarea în SUA, pe lângă tarifele sectoriale de 25% pe automobile, piese auto și metale.
„Nu a existat niciodată așa ceva în termeni de magnitudine. (…) Pentru cine se plânge, răspunsul meu e simplu: dacă vrei ca rata ta tarifară să fie zero, atunci construiește produsul tău aici”, a afirmat miercuri președintele Trump.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Pericolele reale care pasc România în procesul nașterii noii ordini globale. Între Rusia, SUA și Europa. Europa!”)
(Citește și: ”Atlanta Fed: Economia SUA s-a contractat în T1. Care par să fie planurile economice ale administrației Trump”)
(Citește și: ”Taxă pe economia mondială: ”Aceasta este declarația noastră de independență economică. Vom produce tot ce avem nevoie în America”. Rata tarifară medie urcă la cel mai mare nivel din ultima sută de ani”)
(Citește și: ”Fostul negociator șef al lui Trump pe comerț: Explicațiile SUA pentru războaiele comerciale și obiectivele urmărite de actuala administrație”)
***
Urmărește-ne pe Google News
