Comisia Europeană a analizat măsura concretă în care creșterea consumului din România s-a reflectat în avansul importurilor.
Analiza, realizată în contextul unei revizii aprofundate a cauzelor deficitelor, cu scopul corectării și prevenirii dezechilibrelor macroeconomice, poate fi privită și ca o hartă a oportunităților:
unde se rupe firul producției industriale și cum poate oferta locală să acopere inputurile externe.
Mai întâi câteva concluzii:
- Consumul gospodăriilor generează în mod constant cele mai mari volume de importuri, ajungând la peste 53 miliarde de euro în 2022, urmat de investiții și exporturi.
- Investițiile sunt cele mai dependente de importuri: Ponderea cheltuielilor pentru investiții provenită din importuri a crescut de la 46,4% în 2010 la 60% în 2022.
- Deși inputurile interne continuă să fie principala sursă de producție, ponderea acestora a scăzut de la aproximativ 41% în 2010 la 39% în 2022, în timp ce ponderea inputurilor externe a crescut ușor de la circa 11% la 13%.
- Ponderea inputurilor externe în cererea internă a crescut ușor de la 58,3% la 59,1%, în timp ce ponderea conținutului intern în exporturi a scăzut de la 74,7% la 72,4%.
- Industriile manufacturiere cu tehnologie medie și înaltă, mai bine integrate în lanțurile valorice globale și care necesită componente specializate importate, prezintă de asemenea o dependență ridicată de importuri. Câteva exemple: vehicule auto, produse electronice, optice și IT, produse chimice, echipamente electrice și utilaje.
”Deficitul de cont curent al României a fost alimentat de deficitele fiscale persistente, creșterea cererii interne și dependența tot mai mare de importuri. În ultimele două decenii, deficitele bugetare, veniturile mai mari și creșterea investițiilor publice și private au accentuat vulnerabilitățile externe. Creșterea recentă a deficitului de cont curent, care a atins niveluri record după pandemia de COVID-19, provine în mare parte din adâncirea deficitului comercial, determinată de politici fiscale expansioniste (…). În același timp, există factori structurali care influențează balanța comercială, inclusiv diferențele sectoriale în valoarea adăugată, poziționarea României în lanțurile internaționale de aprovizionare și dependența de importuri. Sectoarele de industrie prelucrătoare și construcții din România depind în mod special de inputuri importate pentru a-și satisface cererea de producție”, susțin experții europeni.
Cât din cererea finală a României este satisfăcută prin bunuri și servicii importate
Conținutul de import al cererii finale este o măsură a gradului în care cererea finală a unei țări este satisfăcută prin bunuri și servicii importate.
Analiza CE arată că, în România, consumul gospodăriilor generează în mod constant cele mai mari volume de importuri, ajungând la peste 53 miliarde de euro în 2022, urmat de investiții și exporturi (Grafic A2.2.a). Totuși, un alt aspect îngrijorător semnalat de Comisie este că atât investițiile, cât și exporturile arată o dependență tot mai mare de inputuri importate (Grafic A2.2.b).
Investițiile prezintă cel mai înalt nivel de dependență față de importuri
Dependența de importuri arată puțin altfel, investițiile și consumul gospodăriilor având cel mai ridicat nivel de dependență față de inputuri externe.
Ponderea cheltuielilor pentru investiții provenită din importuri a crescut de la 46,4% în 2010 la 60% în 2022.
”Aceasta reflectă atât importuri directe, precum utilaje și materiale de construcție, cât și importuri indirecte încorporate în bunurile de investiții produse pe plan intern”, explică autorii analizei.
Cheltuielile finale ale gospodăriilor arată, de asemenea, o dependență substanțială de importuri, crescând la 39,5% în 2022 față de 31,8% în 2010.
”Și exporturile prezintă o dependență tot mai mare de inputuri importate, ca rezultat al integrării României în lanțurile valorice globale (GVCs), în special datorită utilizării de inputuri străine în producția destinată exportului. Prin contrast, consumul administrației publice păstrează cel mai scăzut nivel de penetrare a importurilor, cu doar 14,1% din cheltuielile guvernamentale în 2022”, conchid specialiștii
”Având în vedere că o mare parte din consumul intern și investițiile, precum și o parte tot mai mare din exporturi se bazează pe inputuri importate, orice creștere a cererii interne stimulată de expansiunea fiscală, creșterea veniturilor sau investiții publice și private se va traduce și într-o creștere a fluxurilor de importuri”, avertizează raportul.
Cum își acoperă industriile necesarul de producție: 13% din inputuri provin din importuri
În timp ce analiza conținutului de import al cererii finale arată cât din consum, investiții și exporturi se bazează pe bunuri și servicii produse în străinătate, examinarea ponderii inputurilor interne versus externe arată cum industriile își acoperă necesarul de producție.
Inputurile interne includ toate inputurile intermediare achiziționate din sectoare interne, în timp ce inputurile externe sunt cele importate.
Deși inputurile interne continuă să fie principala sursă de producție, ponderea acestora a scăzut de la aproximativ 41% în 2010 la 39% în 2022, în timp ce ponderea inputurilor externe a crescut ușor de la circa 11% la 13% (Grafic A2.3.a).
Exporturile depind tot mai mult de importuri
Pentru a analiza mai detaliat structura producției din România și impactul acesteia asupra fluxurilor comerciale, importurile și exporturile pot fi defalcate în componente interne și externe (conținut factorial).
Între 2010 și 2022, conținutul intern al exporturilor românești a crescut în termeni absoluți. Cu toate acestea, ponderea sa în totalul exporturilor a scăzut ușor, ceea ce indică o ușoară creștere a dependenței de inputuri externe în bunurile exportate. În mod similar, conținutul de inputuri externe al cererii interne a crescut în volum absolut, deși ponderea sa a fluctuat, scăzând în anii 2010, pentru ca apoi să crească din nou în ultimii ani (Grafic A2.3.b).
După 2020, ponderea inputurilor externe în cererea internă a crescut ușor de la 58,3% la 59,1%, în timp ce ponderea conținutului intern în exporturi a scăzut de la 74,7% la 72,4% (Grafic A2.3.c).
Creșterea dependenței de inputuri străine și de bunuri de consum importate, combinată cu presiunile cererii interne, reprezintă un factor-cheie în menținerea deficitului comercial persistent al României
Factorii structurali care determină dependența de importuri a României sunt strâns legați de compoziția sectorială a economiei. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a atras un volum considerabil de investiții străine directe. Sosirea unor companii mari, deținute de investitori străini, a consolidat legăturile comerciale cu furnizorii globali și a dus la creșterea atât a importurilor, cât și a exporturilor, în special în sectorul industrial. Companiile străine deținute majoritar de capital extern sunt responsabile pentru cea mai mare parte a importurilor și exporturilor, în timp ce firmele românești joacă un rol mai modest în comerțul internațional, multe dintre ele fiind importatoare, dar puține fiind și exportatoare.
”Creșterea dependenței de inputuri străine și de bunuri de consum importate, combinată cu presiunile cererii interne, reprezintă un factor-cheie în menținerea deficitului comercial persistent al României, care este principala sursă a deficitului de cont curent (Graficul A2.4.b). Deși creșterea ponderii inputurilor importate reflectă integrarea cu succes a industriei românești în lanțurile valorice europene și globale, aceasta sugerează totodată că România ar putea reduce deficitul extern printr-o combinație de dezvoltare suplimentară a capitalului uman și fizic necesar pentru a stimula producția de bunuri comercializabile și prin implementarea unor politici care să tempereze cererea internă excesivă în raport cu capacitatea de producție”, avertizează Comisia Europeană.
Sectoarele manufacturiere carea prezintă cea mai ridicată dependență de importuri
Experții CE au calculat apoi gradul în care activitățile economice interne depind de inputuri externe
”Atunci când industriile interne se bazează pe inputuri străine, o parte din câștigurile economice rezultate din producție se transferă („se scurg”) către sectorul extern. Multiplicatorii importurilor indirecte surprind acest fenomen, măsurând câtă producție externă este necesară pentru a susține o unitate suplimentară de cerere finală în fiecare sector intern”, notează ei.
Cele mai mari multiplicatoare ale importurilor se regăsesc în industriile manufacturiere cu tehnologie medie-joasă și cele intensive în resurse naturale, precum:
- produse din cauciuc și mase plastice (0,44),
- metale de bază (0,44),
- cocs și produse rafinate din petrol (0,38).
Industriile manufacturiere cu tehnologie medie și înaltă, mai bine integrate în lanțurile valorice globale și care necesită componente specializate importate, prezintă de asemenea o dependență ridicată de importuri, cum ar fi:
- vehicule auto (0,40),
- produse electronice, optice și IT (0,37),
- produse chimice (0,38),
- echipamente electrice (0,34),
- utilaje și echipamente (0,33).
Aceste categorii coincid și cu domeniile în care România înregistrează deficite comerciale persistente, în special în produse chimice și plastice, produse minerale (petrol brut și gaze naturale), metale de bază, utilaje și produse electronice.
În același timp, industria prelucrătoare este și principalul motor al exporturilor României, cu o contribuție semnificativă din partea utilajelor, echipamentelor de transport și altor bunuri industriale.
Concluzie
”Pe termen scurt, reducerea cererii interne excesive în raport cu capacitatea de producție și corelarea mai strânsă a creșterii salariilor cu productivitatea vor ajuta la limitarea creșterii importurilor și la îmbunătățirea competitivității exporturilor”, se arată în analiză.
Pentru a spori perspectivele de creștere potențială, România ar avea de câștigat din îmbunătățiri structurale, precum:
- extinderea capacității de producție internă în sectorul bunurilor tranzacționabile,
- îmbunătățirea poziției în lanțurile valorice globale,
- stimularea activităților cu valoare adăugată mai mare,
- și o mai bună integrare a firmelor românești pe piețele internaționale.
(Citește și: ”BNR: Structura economiei României se apropie de cea europeană – Se conturează o revenire a companiilor cu capital majoritar românesc: Sectoarele cele mai avansate”)
***
Urmărește-ne pe Google News
