Ministerul Finanţelor a anunțat luni lansarea unui demers interinstituţional pentru construirea unui portofoliu de proiecte de investiţii care pot fi implementate prin mecanisme de parteneriat public-privat (PPP), ”cu impact economic şi social major”.
Fiecare minister trebuie să transmită, până la finalul lunii iulie, o analiză internă a proiectelor de investiţii.
”Această iniţiativă marchează un pas decisiv în valorificarea potenţialului PPP-urilor pentru dezvoltarea României”, arată Ministerul Finanțelor.
În acest sens, ministrul Finanţelor Alexandru Nazare a transmis solicitări oficiale către ministerele de linie pentru identificarea şi evaluarea proiectelor relevante care pot fi structurate sub forma unor parteneriate public-private.
Alte state au utilizat masiv parteneriatul public-privat pentru investiții. Din România, cel mai mare investitor ar putea fi Pilonul II de pensii
”România a înregistrat, până în prezent, un număr redus de proiecte implementate prin PPP, comparativ cu alte state europene care au valorificat acest instrument pentru dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor publice şi a altor domenii esenţiale. Ministerul Finanţelor urmăreşte, prin acest efort, să contribuie la creşterea capacităţii instituţionale pentru promovarea de proiecte viabile şi sustenabile, în colaborare cu sectorul privat”, mai precizează Ministerul de Finanţe.
Potrivit ministerului, acest demers continuǎ acţiunile întreprinse deja de Ministerul Finanţelor în sprijinul dezvoltării proiectelor PPP. În decembrie 2024, a fost aprobat Ordinul nr.6695/17.12.2024 privind publicarea ghidurilor şi metodologiilor pentru înţelegerea şi aplicarea cadrului PPP, iar în perioada 26–29 mai 2025 a avut loc prima sesiune extinsă de instruire dedicată autorităţilor publice centrale şi locale.
Ministerele trebuie să transmită analize ale proiectelor care ar putea fi finanțate în PPP-uri
„Fiecare minister este invitat să transmită, până la finalul lunii iulie, o analiză internă a proiectelor de investiţii, incluzând informaţii esenţiale precum: obiectivul proiectului, indicatorii tehnico-economici, valoarea estimată a investiţiei, stadiul de pregătire (temă de proiectare, studii de prefezabilitate sau fezabilitate), situaţia terenurilor implicate (proprietate, necesar de expropriere), precum şi avizele sau autorizaţiile deja obţinute”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Ministerele vizate pentru dezvoltarea unui portofoliu de proiecte PPP includ:
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Ministru Florin-Ionuţ Barbu
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Ministru Diana-Anda Buzoianu
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei – Ministru Cseke Attila Zoltán
- Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Ministru Daniel-Ovidiu David
- Ministerul Energiei – Ministru Bogdan-Gruia Ivan
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului şi Turismului – Ministru Radu-Dinel Miruţă
- Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Ministru Dragoş-Nicolae Pîslaru
- Ministerul Sănătăţii – Ministru Alexandru-Florin Rogobete
- Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – Ministru Ciprian-Constantin Şerban.
(Citește și: ”BNR – o listă neobișnuită: 167 de companii competitive cu capital autohton din sectoare strategice. Cele 7 criterii după care au fost alese”)
(Citește și: ”Pe unde scoate Guvernul cămașa: Valoarea totală a proiectelor de investiții din Anghel Saligny, cu decontare zero, e de 28 mld. lei – Proiectele cu stadiu de execuție sub 30% au o valoare de 40,26 mld. lei”)
(Citește și: ”Video / Pachetul 2, de reformă a administrației locale, prezentat oficial. Printre măsuri: Plafonarea numărului de angajați din primării și de polițiști locali; alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de gradul de colectare a impozitelor”)
***
Urmărește-ne pe Google News
