Proiectul pensiilor magistraților: Noile condiții de pensionare se aplică de la 1 ianuarie 2029, când vârsta standard începe să crească cu 4 ani în fiecare an, până la 65 ani

Vârsta standard de pensionare a mgistraților va fi de minimum 47 de ani și opt luni, începând de la 1 septembrie 2025 și până la 1 ianuarie 2029, după care va crește cu câte patru ani în fiecare an, până la atingerea vârstei general valabile de retragere de activitate în România 65 de ani, conform proiectului de modificare a condițiilor de pensionare a judecătorilor și procurorilor, pus în dezbatere publică.

Până atuncim vărsta de pensionare va fi de cel puţin 47 de ani și 8 luni, iar vechimea, de 25 de ani în funcție.

Vechimea necesară urcă și ea etapizat, de la 25 de ani până la 35 de ani, conform modificărilor propuse la prevederile de interes din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Condițiile actuale de pensionare a magistraților:

• cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani

• valoarea pensiei este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării

• pensia netă nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Înaintea modificărilor din 2023, condiția de pensionare era de 25 de ani vechime, indiferent de vârstă.

Reamintim că reforma, necesară și pentru a nu pierde peste 230 de milioane de euro din PNRR, urmează să fie cuprinsă în pachetul al doilea de corecții bugetare, care ar trebui adoptat prin asumare guvernamentală.

Modificările, vehement criticate de magistrați, ar putea deveni un nou subiect de tensiuni în coaliția de guvernare, după cum semnalizează reacția ministrul de Justiție, Radu Marinescu (PSD), care a declarat că proiectul nu a fost inițiat de ministerul pe care-l conduce.

Principalele modificări prin care se intenționează eliminarea privilegiilor de care beneficiază magistrații la pensionare

• Începând cu data de 1 septembrie 2025 și până la data de 1 ianuarie 2029, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 47 de ani și 8 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 ani în fiecare an calendaristic, până la până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. II.

• Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării.

• Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

• În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurare socială.

• De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţiiasistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, din care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcţii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Radu Marinescu înaintează ideea scoaterii acestei reforme din pachetul 2, care va fi adoptat prin asumare și precizează că nu Ministerul Justiției a inițiat proiectul prezentat de premier

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu (PSD), susţine că proiectul anunţat de premierul Ilie Bolojan privind pensiile magistraţilor este doar ”o bază de idei”, iar ministerul pe care îl conduce nu a iniţiat vreun proiect de lege în acest sens.

”Ceea ce astăzi domnul premier a făcut a fost să prezinte o bază de idei, o bază de soluţii care să constituie fundamentul sau premisa unei finalităţi legislative care, din punctul meu de vedere, nu se poate atinge decât prin dialog efectiv cu puterea din stat care este reprezentată de magistratură. Ministerul Justiţiei nu a iniţiat până în momentul de faţă un proiect de lege. Nu cred că există nici Ministerul Muncii care ar fi un co-iniţiator în economia aceasta a reglementării pensiilor de serviciu într-o iniţiere efectivă. Cred că suntem la începutul unor discuţii mult mai aplicate pe nişte formule concrete prezentate astăzi pentru dezbaterea publică de către domnul prim-ministru”, a declarat Radu Marinescu.

Argumentul scoaterii din pachetul 2: În Parlament există un proiect de modificare a pensiilor magistraților

El a precizat că există un proiect de lege în Parlament privind pensiile magistraţilor şi că este posibil să se intre pe mecanismul parlamentar.

”Există un proiect de lege în Parlament. În momentul de faţă nu există o formulă juridică definitivată asupra vehiculului, să spun aşa, legislativ, care va duce la finalitatea legislativă. Este posibil să se meargă pe mecanismul parlamentar, pentru că există deja un proiect iniţiat de către liderii coaliţiei în Parlament. Este posibil să adopte o formulă guvernamentală un proiect de lege, dar atunci va trebui să fie formalizat acest mecanism, adică prin iniţierea de către ministerele care sunt iniţiatoare”, a declarat Radu Marinescu.

Ministrul spune că vrea să se asigure că statul de drept va fi protejat

”Foarte important este dialogul cu Comisia Europeană, pentru că în ceea ce priveşte legislaţia privitoare la statutul magistratului, aceasta are o participare la un alt jalon din PNRR. E important să dialogăm şi cu Comisia Europeană şi tocmai de aceea trebuie să ne luăm absolut toate măsurile necesare ca statul de drept să fie protejat prin orice fel de demers legislativ pe care intenţionăm în mod onest să-l facem”, a adăugat ministrul Justiţiei.

(Citește și: CSM, zid în fața reformării pensiilor magistraților: Comunicat politic foarte dur, care numește măsurile ca fiind ”un dictat” și ”manifestare abuzivă”)

****