Pachetul 2 de reformă anunțat de premier – pensiile speciale și alte probleme din Justiție: Magistrații se vor pensiona la 65 de ani, cu vechime de minim 35 de ani; penalizare pentru retragerea anticipată

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, într-o conferință organizată marţi, noile condiții de pensionare a magistraților, mult mai dure decât cele anunțate până acum – vârsta de pensionare standard de 65 de ani şi vechime de 35 de ani, cuantumul pensiei reprezentând doar 70% din veniturile nete din ultima lună de activitate (nu 80% din brut, așa cum este acum) și penalități de 2 puncte procentuale pentru fiecare an de pensie anticipată.

Reformarea sistemului de pensionare a magistraților va fi reglementată în pachetul doi de măsuri de corecție bugetară, întrucât este o urgență impusă de riscul de a pierde bani din PNRR. Din cele aproximativ 800 de milioane de euro reținute din cererea de plată 3, peste 230 de milioane corespund acestui jalon, de reformare a pensiilor magistraților.

Termenul de rezolvare impus de Comisia Europeană al acestor pensii este noiembrie, altfel pierdem banii, a explicat marți premierul Ilie Bolojan.

Modificarea celorlalte pensii speciale, pensii ocupaționale sau de serviciu, cum sunt ele numite tehnic, va avea loc ulterior.

Pachetul 2 va fi definitivat săptămâna viitoare.

Despre necesitatea unei noi reglementări a pensiilor speciale

Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante, a spus Ilie Bolojan:

• Unul ține de echitatea socială. Aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii. Apare o nedreptate socială.

• Rezolvarea acestei probleme dar și a sistemului de salarizare ține de eficiența acestui sistem și de îmbunătățirea actului de justiție. Atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, peste 45-50 de ani, trebuie să poată pune această experiență în serviciul public. Când vom avea un corp de magistrați care va rămâne în activitate până la vârsta de pensionare, vom avea o calitate a serviciului de justiție mult îmbunătățită.

• Sustenabilitatea sistemului. Există o criză de magistrați, întrucât numărul judecătorilor și procurorilor care intră în sistem este mult mai mic decât al celor care se pensionează.

Problemele acumulate în zona de justiție, prezentate de premier:

Ieșirea la pensie prea repede:

• Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și timp de trei luni de zile am semnat pensionări de magistrați, două treimi ies la pensie la 47- 49 de ani, o vârstă a maturității profesionale și e doar o problemă de calitate, dar nu doar de calitate, ci și de sustenabilitate.

• Nu mai avem oameni care înlocuiască oamenii experimentați din sistemele publice. Generațiile care vin sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie. Avem o criză a forței de muncă. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă, a explicat premierul.

O a doua problemă acumulată este faptul că valoarea pensiei e la nivelul ultimului salariu:

• Am avut două etape, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege – pensia era 80% din venitul brut, în fapt înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri în lume, în afara unor pensii private.

• Am avut faza în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat dar nu mai mult decât ultimul venit. Practic, în acești ani pensiile au fost la nivelul ultimului salariu.

• Dacă facem un calcul al unei pensii medii, se ridică la aproximativ 24-25.000 de lei, 5.000 de euro net. Pensia medie este în România între 500 – 600 de euro, diferența este foarte mare.

• Nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.

Un sistem de salarizare clar, care să nu mai permită câștigarea în instanță a numeroase drepturi suplimentare

A treia problemă, care nu este rezolvată prin această propunere, trebuie gândită o lege de salarizare clară, estimez că se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare care sunt interpretabile, neclare și de multe ori forțate în interpretare.

• Această situație a dus la situația în care am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțe, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, bazate pe discriminare, acordare de sporuri, despăgubiri condiții necorespunzătoare, valoarea de referință sectorială sau acte administrative validate prin hotărâri judectorești.

• În urma aceste sentințe în cascadă, guvernele au trebuit să plătească aproximativ 2 mld euro diferențe salariale în acest sistem.

• Înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, alte miliarde de lei, un sistem impredictibil de salarizare cu sume importante de bani pe care nu le putem prevedea. În condițiile în care suntem în această criză bugetară, e nevoie să intervenim pentru a veni cu o lege de salarizare care să fie clară.

Propunerile pentru noile condiții de pensionare a magistraților

Pensionare la 65 de ani, cu penalizarea ieșirii anticipate

• Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea în pensie la vârsta standard de 65 de ani.

• Vechimea de azi, 25 de ani, propunem majorarea la 35 de ani.

• Un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură poate ieși la pensie mai repede, dar la 58 de ani. Ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede să piardă din valoarea pensiei 2 puncte procentuale pentru fiecare an de pensie anticipată, astfel încât pe logica de contributivitate, să existe această formulă.

• Azi avem o mică parte care au preferat să rămână să lucreze, și le mulțumesc, după vârsta standard de activitate. Cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție, sentințe unitare.

• Am analizat sistemele din țările UE, vârsta de pensionare e 65 de ani în aproape toate țarile UE.

Cuantumul pensiei – 70% din veniturile nete din ultima lună

• În ce privește cuantumul, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, de la care se calculează procente.

• În unele țări avem un sistem total contributiv, în cele mai multe țări există o formulă care ne duce în situația de a ne apropia de o valoare de 65 – 70% din veniturile nete din ultimii ani de activitate.

• Propunerea e ca valoarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut ca azi. O valoare oricum la marja superioară a situației din UE.

• Calculul efectiv se face raportat la veniturile brute, un procent de 55% din venitul brut în ultimii 5 ani dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.

• Aceste propuneri mai au și alte elemente, tehnicalitățile care nu cred că țin de interesul opiniei publice. Vom comunica azi textele de lege cu toate detaliile, vom purta discuții cu toți cei interesați.

• Avem azi magistrați care au îndeplinit condițiile de pensionare, și pentru a nu părăsi sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii care permit pensionarea după vechea lege și să lucreze cât doresc, pentru a nu avea fluctuații majore în sistemul de justiție.

• Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație, au fost analizate deciziile CCR astfel încât propunerile să îndeplinească aceste decizii.

(Citește și: După judecători, și procurorii își apără pensiile; magistrații arată spre politic: „modificările legislative aberante” din 2018 au fost o „invitație la pensionare”)

****