După judecători, și procurorii își apără pensiile; magistrații arată spre politic: „modificările legislative aberante” din 2018 au fost o „invitație la pensionare”

Secția de procurori a CSM precizează, miercuri, într-un comunicat de presă, amintind volumul de lucru uriaș, că pensiile magistraților reprezintă maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu (pensiile speciale) din România. Ei acuză politicienii, care au legiferat în funcție de interesele momentului, și amintesc faptul că au semnalat încă din anul 2018 că „modificările legislative aberante” aduse legislației reprezintă invitații la pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime.

Modificările incriminate de Secția pentru procurori a CSM au fost făcute în perioada 2017 – 2018, pe mandatul de ministru al Justiției deținut de Tudorel Toader (foto, stânga) și în cadrul Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor justiției, condusă de social-democratul Florin Iordache (foto, dreapta), numiți în aceste funcții de coaliția PSD-ALDE.

„Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie”, se arată în comunicatul CSM.

„Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre justiție care nu include justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene”, susține Secția de procurori a CSM.

Argumentele care, în opinia procurorilor, îi îndreptățesc să beneficieze de actualele pensii speciale:

• „În România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puţin peste 5.000 sunt cele ale magistraților. Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total”.

• „Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5.570 dosare pe procuror. Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net”, se arată în comunicat.

• Un număr de peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate sunt salarizați cu sume între 10.400 lei net și 12.954 lei net.

Procurorii arată spre „modificările legislative aberante” și îi acuză pe politicieni că au legiferat în funcție de interesele de moment; intervențiile, făcute în mandatul lui Tudorel Toader și Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache

Secția pentru procurori din CSM amintește că, începând cu anul 2017, Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu în patru rânduri, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect.

„La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorități ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depășească salariile în plată, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile.”

Comunicatul reamintește momentul 2018, când vechimea necesară pentru pensionare a coborât la 20 de ani:

• „De fapt, magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime. În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistrații de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar și confuzie în societate.”

• „Modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal (din justiție sau nu) care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni. Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său.”

La ce se referă procurorii amintind momentul 2018: Modificarea Statutului judecătorilor și procurorilor, din mandatul lui Tudorel Toader

Secția de procurori a CSM se referă la mandatul lui Tudorel Toader, numit de PSD ministru al Justiției, care a deținut portofoliul între 24 februarie 2017 și 23 aprilie 2019.

El a modificat cele trei legi ale Justiției –  Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii -, astfel încât magistrațiilor li se permitea pensionarea la o vechime de 20 de ani, fără limitarea vârstei, precum și acordarea unor pensii cu 30% mai mari decât veniturile procurorilor și judecătorilor în activitate.

Atunci, asociații de judecători și procurori, precum și Comisia de la Veneția, au avertizat că intrarea în vigoare a modificărilor va duce la colapsul sistemului și o gravă criză de personal.

Magistratura din România ar putea intra în colaps imediat după aplicarea modificărilor aduse de majoritatea parlamentară legilor Justiției, avertiza atunci Forumul Magistraților, estimând la 4.000 numărul magistraților tineri care urmau să părăsească sistemul:

• Dintre acești magistrați, arată analiza Forumului, 2.000 de magistrați ar urma să părăsească imediat sistemul de justiție, iar alți 2.000 vor pleca în următorii 5 ani, din cauza coborârii pragului de vechime la acordarea pensiei de serviciu, de la 25 la 20 de ani, fără limită de vârstă.

• Printre magistrații care ar urma să iasă imediat din sistem se numără inclusiv 90% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Mulți magistrați au acuzat la vremea respectivă că modificările au avut rolul de a bulversa activitatea sistemului judiciar, după ce PSD a trebuit să retragă OUG 13 din 2017, la numai cinci zile d ela intrarea în vigoare, după amplele proteste de stradă care au cuprins România.

Aceste modificări au făcut ca vârsta medie de pensionare a magistraților să fie acum de 48 de ani, iar pensia medie a acestora să echivaleze cu 5.000 de euro.

În momentul în careau început demersurile pentru înlocuirea sa din Comisia de la Veneția, Tudorel Toader a trimis acestui organism al Consiliului Europei o scrisoare prin care susținea că nu i se poate imputa niciuna dintre modificările legislative criticate de Comisie.

El acuza parlamentarii coaliții PSD – ALDE și, în special Comisia specială condusă de Florin Iordache, aceștia fiind, în opinia sa, responsabili de amendarea radicală a proiectelor de modificare a legilor Justiției și a codurilor penale.

Profesorul Toader a fost până anul trecut rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, iar Florin Iordache este președinte al Consiliului Legislativ.

(Citește și: Forumul Judecătorilor: Sistemul judiciar riscă să intre în colaps – 4000 de ”tineri pensionari” făcuți de noile legi ale Justiției în următorii 5 ani)

Procurorii cer guvernanților să nu ia nicio decizie fără consultarea magistraților

„Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept„, avertizează procurorii, ]n comunicatul publicat miercuri.

În concluzie, orice altă discuție pe aceeași temă fără implicarea facturilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima așteptare.

Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre justiție care nu include justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene”, mai afirmă Secția de procurori a CSM.

(Citește și: CSM se plânge că are un deficit de judecători de 16%, dar nu spune nimic de pensionările în masă la 50 de ani. Pensia medie – circa 5.050 euro)

****