Peste 660 de posturi de judecător (16% din schema necesară) sunt vacante, însă în sistem nu se pot face angajări întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate, conform unei statistici prezentate marți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
„La data de 01 iulie 2025, exista un deficit de judecători în România de 13%, fiind vacante peste 660 de posturi. Locurile vacante nu pot fi completate pe termen scurt, deficitul de personal fiind imposibil de acoperit în prezent, întrucât concursurile de admitere directă în magistratură sunt blocate prin act normativ, împreună cu orice concurs de ocupare a posturilor din instituţiile publice”, informează CSM într-un mesaj postat marţi pe reţelele de socializare.
În ultimii cinci ani, din cauza deficitului de magistrați, încărcătura pe judecător „a crescut exponenţial” fiind cu 45% mai mare comparativ cu anul 2020.
Statistica preznetată de CSM:
- La începutul anului trecut, dintr-un total de 5.066 de posturi de judecător, erau ocupate 3.903 posturi, fiind vacante 1.163 de posturi.
- La finalul lui 2024, din totalul de 5.071 de posturi de judecător existente la nivel naţional, în condiţiile în care au mai fost alocate cinci posturi din fondul de rezervă, erau ocupate 4.251 de posturi de judecător, fiind vacante 820 de posturi.
- Anul trecut, pe rolul instanţelor din România s-au aflat, în total, 3.655.103 dosare, cu 13,72% mai mult faţă de anul precedent, când la nivel naţional au existat 3.214.079 dosare toate stadiile procesuale.
- În medie, un judecător de la curţile de apel a avut de soluţionat 606 dosare pe an, un judecător de tribunal a avut de soluţionat 982 de dosare pe an în timp ce cea mai mare ăncărcătură se constată în cazul magistraţilor de la judecătorii, care în 2024 au avut de judecat, în medie, 1519 dosare pe an.
Explicația ignorată de CSM – vârsta de pensionare a magistraților. Pensia media – circa 5.050 Euro
În ultimii ani, sute de magistrați au ales să se pensioneze la vârste chiar și sub 55 de ani, cu pensii colosale, profitând de prevederile legale care permit pensionarea anticipată cu 25 de ani vechime, la o vârstă ce urmează să crească etapizat la 65 de ani. Reamintim că, până la modificarea pensiilor speciale în cadrul Jalonului 2015 PNRR, vechimea necesară era de 20 de ani, indiferent de vârstă.
Modificările legislative propuse anul acesta de reformare a sistemului pensionării magistraților au declanșat un nou val de pensionări.
La Senat se află un proiect de modificare a legislației privind pensionarea magistraților, care crește vârsta standard de pensionare a judecătorilor și procurorilor și reduce rata de înlocuire a veniturilor din activitate cu cele din pensie:
- 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026
- pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării
Datele Casei Naționale a Pensiilor arată că numărul magistraților pensionați a crescut de la 5.584 în luna aprilie, când a fost înregistrat în Parlament proiectul de lege, la 5.680, la finalul lunii iunie, după o perioadă în care mai mulți judecători și procurori reintraseră în magistratură.
Pensia medie din sistem a fost de 25.258 de lei în iunie, din care:
- 7.468 de lei, suma cuvenită ca urmare a contribuțiilor plătite
- 22.061 lei subvenția plătită de la buget
Magistrații nu sunt de acord cu modificările propuse și amenințau în 2023 că vor bloca instanțele, dacă vârsta standard de pensionare urcă treptat la 60 de ani.
(Citește și: Nou val de pensionări în magistratură, după creșterea vârstei de ieșire din sistem – CSM îl acuză pe președinte că ”blochează justiția” prin nesemnarea decretelor)
****
Urmărește-ne pe Google News
5 răspunsuri
Aceeași gogoriță referitor la lipsa personalului MAI. Pensionați-vă la 65 de ani și se rezolvă imediat problema personalului și se fac economii mari la buget .
Toți , absolut toți suntem egali în fața legii . Dacă au fost făcute greșeli și cei din Justiție și MAI ( poate și alte domenii ) au beneficiat de avantaje nemeritate , asta nu înseamnă că nu trebuie corectate și ne ascundem după formularea : un drept câștigat .
Un drept câștigat este asigurat prin lege și tot prin lege poate fi luat .Așa că CCR să nu mai respingă legile care încearcă să corecteze din anomaliile privind salarizarea și pensionarea personalului din Justiție.
În rest , numai de bine.
CSM și IJ sunt de vină, Din păcate tot ei fac pe ,,Lupu moralist ” ! Detașării de personal și acțiuni disciplinare inclusiv reprimiri de magistrați controversați. Sesizările cetățenilor sunt neîntemeiate chiar și demonstrate , fapt care a scăzut încrederea în justitia LOR .
Porci….
Magistrații amână nejustificat pronunțarea în unele cauze iar în altele repun pe rol în mod nejustificat unele acțiuni. Apoi se plâng de numărul mare de dosare. Probabil asta vor!! Rușine!!!
Problema lor nu numai vârstă de pensionare este ci și tărăgănarea nejustificată a procedeelor!