Urmărește-ne pe Google News
19 octombrie, 2022
Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca NATIE avem nevoie de niste coordonate, niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem noi ca popor? Cine vrem să fim ori sa devenim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu putem ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.
Importante sunt si tezele, cu referire la stat, a unor inaintasi precum: Nicolae Filimon – “Nimic nu e mai periculos pentru un stat ce voieste a se reorganiza, decat a da franele guvernului pe mana parvenitilor, meniti din conceptiune a fi slugi si educati int-un mod cum sa poata scoate lapte din piatra cu orice pret!”; Francesco Orestano – “Cand intr-un stat slabeste sau inceteaza disciplina principiilor, isi ia avant anarhia egoismelor.”; Mihail Kogalniceanu – “Puterea si fericirea unui stat se afla in puterea si fericirea multimii adica a natiei.”
IN ROMANIA ,, Politica este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.” Teodoru Radu, Biografii de razboi ed. Eminescu ,1980, pag. 130
Iar ,,Democratia este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?” Crainic Nichifor, Zile albe, zile negre ed. Gandirea , Bucuresti, 1991, pag. 211-212.
In ultimii 33 de ani sistemul politic din Romania nu a dovedit ca detine macar un plan (ce sa mai discutam de strategii) pentru redresare nationala, indiferent de ideologie care oricum există numai la nivel declarativ deoarece în realitate aceasta lipseşte cu desăvârşire.
Un răspuns
Dupa evenimentele din decembrie 1989 cei mai multi romani traiesc cu senzaţia că ţara nu e guvernată sau că ar fi pe ultimul drum si resimt cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluţia, absenţa oricărei strategii a poporului roman, pentru poporul român. Ca NATIE avem nevoie de niste coordonate, niste raspunsuri. Ce facem cu daruirile lui dumnezeu pentru neamul nostru? Cine sîntem noi ca popor? Cine vrem să fim ori sa devenim? Dacă ne punem asemenea întrebări, dacă ne interesează ce cerem noi de la noi înşine ca neam şi ca stat, unde anume avem posibilitatea să ne poziţionăm în matricea naţiunilor moderne, din punct de vedere cultural, politic, economic, social, unde putem fi situati peste zece si mai multi ani şi ce se întreprinde concret pentru asta, atunci cei cu discernamantul neafectat nu putem ramane pasivi fata de realitatile amenintatoare la adresa neamului romanesc.
Importante sunt si tezele, cu referire la stat, a unor inaintasi precum: Nicolae Filimon – “Nimic nu e mai periculos pentru un stat ce voieste a se reorganiza, decat a da franele guvernului pe mana parvenitilor, meniti din conceptiune a fi slugi si educati int-un mod cum sa poata scoate lapte din piatra cu orice pret!”; Francesco Orestano – “Cand intr-un stat slabeste sau inceteaza disciplina principiilor, isi ia avant anarhia egoismelor.”; Mihail Kogalniceanu – “Puterea si fericirea unui stat se afla in puterea si fericirea multimii adica a natiei.”
IN ROMANIA ,, Politica este indeletnicirea scarboasa prin care tipi fara nicio profesie ori avortoni ai profesiei lor, se catara acolo unde se deschid robinetele societatii. Posturi bine platite, de unde se pot invarti afaceri de miliarde, consilii de administratie, conecsiuni si reprezentante. Ai tupeu, ai proptele, ajungi si din lichea ce ai fost sau esti, devii omul ce imparte dreptatea, care arbitrezi morala, care reclama sacrificiul suprem.” Teodoru Radu, Biografii de razboi ed. Eminescu ,1980, pag. 130
Iar ,,Democratia este un sistem de exploatare a averilor statului mintind multimile naive prin gadilarea instinctelor primare. Pentru a curma coruptia universala ar trebui o elita de conducatori care sa se sacriifice in interesul permanent al natiunii,. Dar unde sa gasesti asemenea sfinti printre oamenii politici narozi?” Crainic Nichifor, Zile albe, zile negre ed. Gandirea , Bucuresti, 1991, pag. 211-212.
In ultimii 33 de ani sistemul politic din Romania nu a dovedit ca detine macar un plan (ce sa mai discutam de strategii) pentru redresare nationala, indiferent de ideologie care oricum există numai la nivel declarativ deoarece în realitate aceasta lipseşte cu desăvârşire.