Sistemul bancar a continuat să își îmbunătățească poziția de lichiditate față de Banca Națională a României, cu un surplus de 15,3 miliarde lei (stoc mediu zilnic) în august, după ce în luna iulie a revenit pe excedent. În iunie a fost înregistrat un deficit de 4,5 miliarde lei, primul deficit din ultimii 3 ani.
Un exces de lichiditate în sistemul bancar permite o mai vastă finanțare a economiei private (companii și gospodării) și a statului, la costuri mai avantajoase. În general, în perioade cu lichiditate abundentă, băncile dau mai multe credite, relaxează standardele de creditare și dacă condițiile permit scad dobânzile.
Mai e loc de ameliorare – dar dobânzile nu prea mai au unde să scadă, cu inflația și deficitul încă la nivel de campioni europeni
Astfel, băncile au plasat 15,3 miliarde lei (stoc mediu zilnic) la facilitatea de depozit a BNR în luna iulie – fapt ce arată îmbunătățirea lichidității în întreg ansamblul sectorului bancar, format din puțin peste 30 de bănci, nu doar la băncile mari, ca în iunie.
BNR a vândut valută din rezervă în timpul crizei din mai și a preluat lei din bănci pentru a proteja leul
Amintim că, în luna aprilie, înainte de alegerile prezidențiale, excesul de lei din bănci a fost de 27,3 miliarde de lei, în medie zilnică, iar tensionarea lichidității din sistemul bancar s-a produs ca urmare a intervențiilor BNR din luna mai prin care a apărat leul, cu între 6 și 8 miliarde de euro vânzări din rezerva valutară.
Intervențiile BNR, prin care a vândut euro și a cumpărat lei de la bănci, au redus lichiditatea în lei din piață. Drept consecință, BNR a reluat injecțiile de lichiditate, iar în iunie a injectat pe net lei în sistemul bancar.
În ciuda injecțiilor de lichiditate repetate ale BNR, dobânzile ROBOR din piață au rămas toată luna iunie la niveluri ridicate. O scădere sub nivelul de 7% a ROBOR a avut loc abia în debutul lunii iulie, pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, iar intrările de capital în obligațiunile în lei ale României s-au reluat după adoptarea primului pachet fiscal de redresare fiscală a Guvernului Bolojan și confirmarea menținerii ratingului suveran.
Notă: Sumele excedentare din bănci sunt plasate zilnic la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Prin operațiunile sale repo, banca oferă temporar lichiditate în lei băncilor în schimbul unor titluri de valoare, pe o perioadă de timp și la dobânda de politică monetară de 6,5%.
Scădere a ROBOR – Sistemul bancar este într-un proces de detensionare și de reacumulare de lichiditate
În ultimele 3 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu puțin peste 80 de puncte de bază (0,8%), la 6,57% cel mai recent, scădere ce indică detensionarea semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie.
Ca idee, cel mai mare contributor la umflarea lichidității din piață este statul – în condițiile în care băncile sunt cel mai mare finanțator intern al Guvernului, plățile Ministerului de Finanțe în contul serviciului datoriei publice reprezintă la rândul lor injecții masive de capital în bănci.
Asta înseamnă că lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit din finalul lunii iulie, când Finanțele a plătit 10,5 miliarde de lei pe o scadență de titluri de stat emise prima dată în martie 2025.
(Citește și: ”Prim semnal pozitiv de la agențiile de rating – Moody’s: Pachetul fiscal, un „pas important” în echilibrarea bugetară. Ce să facă Guvernul dacă economia merge prost. O prognoză a deficitului pe 2025 și 2026”)
(Citește și: ”Mugur Isărescu, despre economie: ”Sperăm să nu majorăm dobânzile – ar crea o recesiune care ar dărâma veniturile bugetare / Disciplina fiscală, esențială ca țara să își revină” – Creșterea PIB, între zero și 1% pe orizontul de 12 luni”)
***
Urmărește-ne pe Google News
