Până la data de 23 iulie, populația a împrumutat în acest an statul cu 28,93 miliarde de lei, o pondere de 16,7% în totalul creditelor luate de guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare record, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei.
Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere, iar strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor.
Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%. Mai mult, datoria publică platibilă populației (ponderea populației în total datorie publică) a crescut accelerat în ultimii ani, depășind 6% în acest an, ajungând în aprilie 2025 la 61,6 miliarde de lei.
(Citește și: ”Cine deține datoria de 1.000 de miliarde de lei a României”)
În plus, pe întreg anul, scadențele în contul titlurilor deținute de populație se ridică undeva la 24-25 miliarde de lei, în timp ce sumele planificate a fi atrase de guvern de la investitorii persoane fizice prin programele Fidelis și Tezaur se ridică la 45-50 de mld. lei – asta înseamnă un plus net în 2025 la deținerea de datorie publică a gospodăriilor populației de 20-25 mld lei.
Premieră: Tezaur a mers mai bine ca Fidelis în acest an
Situația finanțărilor atrase prin cele 2 programe destinate populației:
- Fidelis: 12,37 mld. lei, împrumuturi ale Statului de la populație prin intermediul titlurilor emise prin Bursa de Valori București;
- Tezaur: 16,54 mld. lei, împrumutați de Stat prin titlurile de stat Tezaur.
Notă: Faptul că Tezaur a mers mai bine decât Fidelis (unde Finanțele emit titluri de stat prin bursă) arată popularitatea titlurilor de stat per total, care oferă dobânzi peste cele la depozitele bancare. Titlurile Tezaur se vând la sediile Trezoreriei dar și prin Poștă. În plus, acești bani sunt introduși din cash în sistem bancar (prin achiziția de titluri de stat la sediile Poștei, ale Trezoreriei) deci sprijină intermedierea financiară.
Loc este de creștere a ponderii populației în datoria României, având în vedere exemplul din regiune al Ungariei, țară care a ajuns la un nivel de 20% al segmentului de populație în total datorie.
Inițial un mod de a oferi gospodăriilor o gamă mai largă de instrumente de economisire, obligațiunile către investitorii persoane fizice au devenit o parte importantă din strategia de finanţare a Ministerului.
(Citește și: ”Ministrul Finanțelor: ”Vrem să încurajăm investițiile românilor din Diaspora în obligațiuni românești / Lucrăm la un parteneriat cu 5 burse din regiune””)
(Citește și: ”Datoria guvernamentală plătibilă populației a ajuns la 60 mld. de lei – 6% e ponderea populației în totalul datoriei României, nivel record”)
***
Urmărește-ne pe Google News
2 răspunsuri
În contrast,CU CEL DIN ROMANIA sistemul german de pensii pentru magistrați funcționează după reguli mult mai stricte și uniforme. Judecătorii germani se pensionează, în general, la 65 sau 67 de ani, în funcție de anul nașterii și condițiile de muncă. Pensia este calculată în funcție de anii de activitate, fiecare an adăugând aproximativ 1,79% la pensia brută, până la un plafon maxim de 71,75% din salariul brut. În practică, un magistrat cu o carieră completă ajunge să încaseze o pensie de 2.500–3.000 de euro brut, ceea ce înseamnă 2.150–2.300 de euro net, după deducerea impozitelor și a contribuțiilor la asigurările de sănătate și îngrijire,judecătorii din Germania, care muncesc până la 67, au pensii mai mici decât cei din România
În contrast,CU CEL DIN ROMANIA sistemul german de pensii pentru magistrați funcționează după reguli mult mai stricte și uniforme. Judecătorii germani se pensionează, în general, la 65 sau 67 de ani, în funcție de anul nașterii și condițiile de muncă. Pensia este calculată în funcție de anii de activitate, fiecare an adăugând aproximativ 1,79% la pensia brută, până la un plafon maxim de 71,75% din salariul brut. În practică, un magistrat cu o carieră completă ajunge să încaseze o pensie de 2.500–3.000 de euro brut, ceea ce înseamnă 2.150–2.300 de euro net, după deducerea impozitelor și a contribuțiilor la asigurările de sănătate și îngrijire,judecătorii din Germania, care muncesc până la 67, au pensii mai mici decât cei din România