„Schema de compensare-plafonare nu mai poate fi susținută de sectorul de furnizare, iar dacă noi împrăștiem acești bani pe o suprafață tot mai mare, nu putem să-i ajutăm în adevăratul sens al cuvântului pe cei care au cu adevărat nevoie”, a declarat, marți, la o dezbatere de specialitate, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie – ACUE, Daniela Dărăban.
„Suntem total de acord că accesul la energie nu este un lux, ci este o utilitate. Astăzi nu îi ajutăm pe cei care au nevoie, ci îi ajutăm pe toți, adică pe foarte mulți, cu puține excepții. Noi, de fapt, avem un preț plafonat pentru aproape 7,5 milioane de clienți din aproape nouă milioane. Cred că sunt sub un milion de clienți care nu beneficiază de plafon. (…) Plafonul, ajutorul, trebuie să țină cont de nivelul de venit. Noi, dacă împrăștiem acești bani pe o suprafață tot mai mare, nu putem să-i ajutăm în adevăratul sens al cuvântului și cu fondurile suficiente pe cei care au cu adevărat nevoie. Trebuie să înțelegem că această schemă nu mai poate fi susținută de sectorul de furnizare. În alte state care au trecut, ca și noi, în 2021-2022, prin criza prețului pe piața angro, s-au oferit stimulente către furnizori, ca să facă față contextului, și vorbesc de Franța, Germania, acolo s-au făcut niște plăți în adevăratul sens al cuvântului în avans”, a menționat Dărăban.
Reprezentanta ACUE a menționat, totodată, că plata în avans către furnizori, de 40%, înseamnă în realitate „plata datoriilor restante”.
„Noi, în România, vorbim de 40% avans dintr-o datorie istorică. Noi, astăzi, ne felicităm că am reintrodus în cadrul legislativ în vigoare posibilitatea ca 40% din fonduri să fie plătite în avans, însă acest avans înseamnă plata datoriilor restante, probabil undeva la nivelul februarie 2024. Deci, 40% din ceea ce le datorăm furnizorilor. Astfel de măsuri vor duce la tot felul de probleme, iar furnizorii bineînțeles că vor fi cât mai reticenți, vor avea abordări inclusiv comerciale, cât mai rezervate și, făcând apel la foarte multe împrumuturi. Sper că, după cele trei luni, să vorbim de o schemă cu ajutorare directă, bugetată direct de statul român, acordată într-adevăr, celor care au nevoie”, a afirmat Daniela Dărăban.
Ea este de părere că un preț final sustenabil la energie nu poate fi stabilit fără investiții considerabile în infrastructura specifică.
„Această poveste cu prețurile negative, pe care le vedeți în timpul zilei când se produce foarte mult, există. Prin investiții putem aduce tehnologii în rețele care să ne permită cumva să ajutăm ca acel surplus de energie să se ducă în acel moment spre anumite zone de consum, pe lângă ceea ce pot să aducă benefic bateriile. Sunt foarte multe elemente noi pentru sistem, care, dacă nu sunt abordate corect, cred că vom vorbi exact despre aceleași lucruri și peste patru ani, și peste opt ani, și peste zece ani, și vom da vina probabil pe Green Deal.
Dacă noi nu înțelegem că trebuie să hotărâm, astăzi, să investim cât se poate de mult în infrastructură, nu vom ajunge la un preț final sustenabil. Pe zona de distribuție sunt, din punctul nostru de vedere, trei-patru probleme mari care trebuie rezolvate. Vorbim de rata de rentabilitate a capitalului investit, unde credem că nivelul aprobat este sub ceea ce România oferă, de exemplu, prin titlurile Fidelis. Deci, rata oferită, de 6,94, este sub costurile capitalului. Acest element din start descurajează investițiile”, a susținut șefa ACUE.
Cititi si: Guvernul a prelungit plafonarea prețurilor la electricitate cu 3 luni și la gaze cu 12 luni. Comparația prețurilor cu cele din UE27 la gospodării și la companii
***
Urmărește-ne pe Google News
