Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență ce prelungește plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, cu 3 luni la electricitate și 12 luni la gaze. Mecanismul de plafonare și compensare ar fi expirat la data de 1 aprilie, riscul fiind creșterea facturilor, în contextul prețurilor mari de pe piețe.
„Aprobăm azi continuarea plafonării prețului energiei și gazelor, pentru a proteja populația și a susține economia. La energie, prelungim schema cu 3 luni, până la final de iunie, iar între timp venim cu măsuri pentru a mări volumele din piață, ca prețul să rămână scăzut. La gaze vom păstra plafonarea încă un an ca să refacem stocurile pentru iarna viitoare la prețuri suportabile”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în debutul ședinței de guvern.
Continuarea plafonării a fost catalogată de oficialii Guvernului drept o măsură tranzitorie pentru a crește gradul de transparență al pieței de energie, precum și lichiditatea (energia tranzacționată) din piață, în perspectiva scăderii prețurilor în următoarea perioadă.
Urmează realizarea normelor pentru aplicarea unui mecanism țintit de sprijin, pentru perioada post-plafonare
Actul normativ adoptat de guvern stipulează că, ulterior, după încheierea schemei de plafonare-compensare, ar urma să fie implementate noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie, adică măsuri care să asigure un sprijin țintit. O metodologie în acest sens trebuie realizată până la jumătatea lunii iunie, conform OUG.
Ce spune OUG:
- (1) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale elaborează metodologia pentru stabilirea criteriilor de identificare și eligibilitate a consumatorilor de energie în vederea aplicării de măsuri sociale adecvate și/sau sprijin financiar pentru perioada care urmează după expirarea mecanismelor de sprijin prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.
- (2) În aplicarea prevederilor de la alin. (1), Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale colaborează cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Institutul Național de Statistică, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu autoritătile locale, Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, furnizori/distribuitori de energie electrică, termică și gaze naturale precum și cu alte instituții publice care pot furniza date necesare elaborării metodologiei și identificării surselor de finanțare pentru sprijin.
- (3) Metodologia prevazută la alin. (1) și valoarea sprijinului acordat se aprobă prin hotărâre a Guvernului până la data de 15 iunie 2025.
„Ne vom asigura că fiecare familie și afacere va avea acces la energie la prețuri echilibrate, menținând competitivitatea economică a țării”, a afirmat în 17 februarie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Prețul de consum al gazului și comparația cu media UE
În prezent, România are al 4-lea cel mai ieftin gaz și a 5-a cea mai ieftină energie electrică din UE, pe baza actualei scheme de compensare-plafonare, iar singura soluție pe termen mediu și lung pentru reducerea facturilor este creșterea capacității de producție de energie electrică și gaz în România (și Europa), care să alimenteze piața.
După cum se poate vedea din graficul următor, prețul gazului consumat în gospodării continuă să fie aproape dublu comparativ cu perioada pre-pandemie, dar constant grație plafonării. Totodată, prețul este mult sub media UE, care a fost de 0,08 euro/kWh în prima jumătate a anului trecut, conform datelor Eurostat. Prețul nu se modifică în 2025, ca urmare a continuării mecanismului de plafonare.
În același timp, prețul gazelor naturale arse de consumatorii industriali (non-casnici) a fost în ultimii ani sub prețul mediu din UE, dar la mică distanță. Cu toate acestea, prețul gazelor continuă să afecteze competitivitatea clienților industriali mari – de exemplu combinatul de îngrășăminte Azomureș, care rămâne închis.
Scăderea prețurilor depinde de creșterea producției de energie și a tranzacțiilor din piață
Prețul gazelor pe piața spot a BRM (cu livrare în ziua următoare) a tot crescut în ultimele săptămâni și zile și a ajuns recent la cele mai ridicate niveluri ale ultimilor doi ani – la peste 300 de lei/MW. Prețurile au crescut în toată Europa, pe fondul consumului ridicat din depozite și a încheierii tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, de la 1 ianuarie.
În România, prețul reglementat este de 120 lei/MW, preț cu care producătorii locali vând gaze furnizorilor pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică.
Ce spune OUG:
Intervalele de prețuri facturate conform noii scheme de plafonare pentru consumatorii casnici de gaze naturale vor fi menținute pentru încă 12 luni începând cu 1 aprilie, după cum urmează:
I. Maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici;
II. Maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul anterior la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum şi în cazul producătorilor de energie termică şi al clienţior noncasnici.
La energie electrică, plafonul este de 0,68 lei/kWh pentru consumatorii care consumă lunar sub 100 kWh, însă ofertele din piață pentru 1 aprilie sunt în general mult mai înalte comparativ cu prețul plafonat. Diferențele între prețul de piață și cel plafonat este asigurată întâi de furnizori și apoi de stat prin decontarea sumelor.
Pentru consumatorii de energie electrică cu consum lunar cuprins între 100 și 255 kWh, energia electrică va fi facturată în continuare cu cel mult 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, iar pentru un consum lunar mai mare de 255 kWh, 85% din consumul înregistrat se va factura cu maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, iar diferenţa de consum lunar de energie electrică va fi facturată la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal, în cazul consumatorilor noncasnici.
De același preț de 0,68 lei/kWh vor beneficia, indiferent de consum și următoarele categorii de consumatori casnici:
• clienţii casnici la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate de la reţeaua electrică, necesare efectuării tratamentelor medicale,
• clienţii casnici care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani și
• familiile monoparentale care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani.
O ieșire dezordonată din regimul de plafonare riscă să crească puternic inflația și să creeze probleme pe lanțurile economice, la fel ca în 2021
Ministrul Energiei a declarat pentru CursdeGuvernare.ro, în final de ianuarie, că perioada următoare va fi o perioadă tranzitorie, în care să se ia măsuri pentru creșterea energiei tranzacționate în piață și implicit reducerea prețurilor.
„Mizăm pe faptul că în această perioadă tranzitorie vom avea măsuri prin care vom crește lichiditatea în piață. Adică să determinăm furnizorii și producătorii să intre în tranzacții, iar atunci când această plafonare clasică, pe nivel de consum, va trece un model bazat pe consumator vulnerabil, să avem lichiditate în piață astfel încât prețurile să rămână cât mai mici”, a afirmat Sebastian Burduja.
Plafonarea la gaze ar urma să se întindă până la 1 aprilie 2026
Menținerea plafonării este măsura prudentă având în vedere creșterea recentă a prețurilor de pe piețele pe care se tranzacționează energia, a mai declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pentru CursdeGuvernare.ro, la finalul lunii ianuarie. Prețul gazelor a crescut puternic în ultima perioadă pe principalele burse, urmare a tensiunilor geopolitice din regiune, a deciziilor Federaţiei Ruse şi a gradului de înmagazinare mai redus la nivelul întregii Uniuni Europene.
Creșterea va afecta cel mai tare consumatorii industriali care consumă peste 50.000 MW/an, care au prețuri stabilite liber pentru că nu sunt incluse în schema de plafonare.
Potrivit ministrului Energiei, planul Guvernului are în vedere restabilirea funcţionării normale a pieţei libere, într-o manieră raţională şi graduală, astfel încât să fie evitate dinamicile bruşte ale facturilor la energie.
Statul încă are restanțe față de furnizori
Până acum, în cei trei ani de funcționare a schemei de plafonare și compensare, costul bugetar a fost de aproximativ 27 de miliarde de lei, din care 17 miliarde de lei s-au plătit în cadrul schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie, pentru mediul economic, iar 10 miliarde de lei sunt plăți făcute de Ministerul Muncii pentru clienții casnici.
Totodată, Guvernul mai are în prezent restanțe la decontare de peste 8 miliarde de lei în raport cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care au acumulat în ultimii ani credite și dobânzi pe fondul prelungirii și blocării parțiale a calendarului de rambursare. Sumele trebuiesc validate la decontare de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).
(Citește și: ”Diferența între prețul gazelor de pe bursele din România și cele din Europa atinge un maxim istoric – Cauzele exploziei de preț”)
***
Urmărește-ne pe Google News
