Piața internă a gazelor naturale traversează o perioadă dificilă pe fondul golirii inegale a depozitelor și scăderii stocurilor la aproximativ 40% din capacitatea de stocare. Volumul tranzacționat ieri pe piața spot (PZU) a Bursei Române de Mărfuri (BRM) a atins un record pe fondul vremii reci și a majorării cererii de gaz, inclusiv în regiune, volumul record al tranzacțiilor împingând la un moment dat prețul spot la 450 de lei/MWh.
Luni, volumul tranzacționat pe piața pentru ziua următoare (PZU) s-a ridicat la 18,2 milioane de mc de gaz, mai bine de o treime (37%) din întreg consumul zilnic al României, de 48-49 milioane de mc de gaz, în timp ce prețul mediu al gazelor cu livrare marți a cunoscut o apreciere zilnică de 23%, la 414 lei/MWh.
Prețul gazelor din România pe piața spot a BRM a crescut de altfel cu 72% de la începutul anului până în prezent, față de o creștere de doar 15% la nivelul pieței TTF Olanda. Dacă la începutul anului prețul spot al gazelor din România era mai mic cu 4% față de prețul de pe cea mai importanță bursă din Europa, TTF din Olanda, în ziua de 10 februarie prețul din România a fost cu 44% mai mare, diferența fiind de 20-25 euro comparativ cu prețul din Europa.
Consumatorii încă beneficiază de schema de plafonare, care ar urma să fie prelungită. Afectați vor fi marii consumatori industriali
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), spune că deși consumatorul casnic nu va achita un preț mai mare decât prețul plafonat la gaze de 0,31 lei/kWh cu TVA inclus, bugetul de stat va fi afectat deoarece urmează să compenseze diferența între prețul plafonat și costurile furnizorilor cu achiziția acestor gaze.
„Foarte afectate vor fi companiile care consumă peste 50.000 MWh/an care au prețuri stabilite liber – nu au fost incluse în schema de plafonare – și acesta se bazează pe formulă legat de prețul SPOT”, arată Chisăliță.
Acesta pune situația actuală pe seama instabilității generate de „ping-pongul liberalizării pieței de gaze, care a blocat piața, deoarece toată lumea așteaptă o decizie eminamente politică, fără a avea curajul să vândă sau să cumpere gaze decât pe termen scurt și foarte scurt”.
Un alt factor ce pune presiune pe piață este „raționalizarea” extragerii gazelor din depozitele de înmagazinare în condițiile cererii mai mari, pe fondul vremii reci și a creșterii exporturilor către Republica Moldova, care este dependentă de România pentru aprovizionare după întreruperea furnizării de gaz rusesc la 1 ianuarie 2025.
Exportul de gaz spre Moldova s-a redus, element ce ar putea ameliora condițiile de piață
Prețurile gazelor au tot crescut în ultimele zile, pe fondul unei creșteri a volumelor tranzacționate și a nevoii de a exporta mai mult gaz către Republica Moldova. Exportul a scăzut marți la 4,2 milioane de mc/zi de gaz, față de un export de 7,6 milioane de mc/zi săptămâna trecută. Această reducere ar putea ameliora condițiile de pe piața de tranzacționare a gazelor.
În plus, închiderea neașteptată și prelungită a terminalului grec de gaze naturale lichefiate (LNG) din Alexandroupoulis, important pentru România și Republica Moldova din perspectiva diversificării surselor de gaz natural non-rusești, a pus presiune pe regiune și pe piața locală. Publicația bulgară Analyses & Alternatives scria miercuri că terminalul de LNG din Grecia și-a întrerupt funcționarea în mod ″misterios″ în final de ianuarie.
Ministrul Energiei: „La final de martie, vom avea în continuare peste jumătate de miliard normal metri cubi de gaze în stoc. Nu avem motive de îngrijorare”
Vineri, ministrul Energiei Sebastian Burduja a dat asigurări că în România nu există riscul unor pene de gaz sau al unor disfuncţionalităţi în alimentarea populaţiei. Acesta a precizat că a decis să trimită Corpul de Control la Depogaz începând de vineri, pentru a verifica dacă regulile sunt respectate, inclusiv programul de extracţie, în condițiile în care anumite depozite au înregistrat un ritm mai rapid de extragere.
Potrivit ministrului, depozitele sunt făcute să fie folosite, scopul lor fiind să ajute în zilele grele de iarnă, iar faptul că nivelul scade nu este un semn de criză, ci de normalitate.
(Citește și: ”Presiune pe piața spot de gaze a BRM: Exporturile mai mari și întreruperea ″misterioasă″ a activității la terminalul de LNG din Grecia împing prețurile în sus”)
***
Urmărește-ne pe Google News
