Decizia privind continuarea mecanismului de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale va fi luată în guvern şi ne aşteptăm ca până la finalul săptămânii viitoare să avem o decizie finală, a anunțat marți ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Aşa cum am declarat de la început, decizia privind mecanismul de plafonare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale va fi luată în guvern după adoptarea bugetului, în baza scenariilor discutate şi analizate încă de la mijlocul anului trecut. Deci, ne aşteptăm ca până la finalul săptămânii viitoare să avem o decizie finală. Un lucru este cert, scopul nostru este să ne asigurăm că fiecare familie are acces la energie la un preţ acceptabil, în măsura necesară pentru stabilitatea bugetelor familiilor şi fără a deveni o povară pentru gospodării şi mediul economic românesc”, a scris Burduja marţi, pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Energiei a reamintit că sunt mai multe scenarii, printre care extinderea actualului mecanism pe o perioadă tranzitorie (scenariul de bază) sau direcţionarea măsurilor de sprijin preponderent către consumatorii vulnerabili, sub forma cardurilor de energie, lucru detaliat şi în programul de guvernare. Burduja a precizat, însă, că nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la cardurile de energie.
Plafonarea la gaze ar putea să se întindă până la 1 aprilie 2026
„În acest moment ştim care sunt scenariile dintre care trebuie să alegem varianta cea mai potrivită pentru a păstra un echilibru între bugetul de stat şi gradul de suportabilitate al consumatorilor şi al participanţilor la piaţă. Ele vor fi discutate cu toate entităţile relevante din sector, iar o decizie se va lua în guvern şi va fi comunicată public, clar şi răspicat”, a mai arătat Burduja.
Menținerea plafonării este măsura prudentă având în vedere creșterea recentă a prețurilor de pe piețele pe care se tranzacționează energia, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pentru CursdeGuvernare.ro, la finalul lunii ianuarie. Prețul gazelor a crescut și mai puternic în ultima perioadă pe principalele burse, urmare a tensiunilor geopolitice din regiune, a deciziilor Federaţiei Ruse şi a gradului de înmagazinare la nivelul întregii Uniuni Europene.
Creșterea va afecta cel mai tare consumatorii industriali care consumă peste 50.000 MW/an, care au prețuri stabilite liber pentru că nu sunt incluse în schema de plafonare.
Potrivit ministrului Energiei, planul Guvernului are în vedere restabilirea funcţionării normale a pieţei libere, într-o manieră raţională şi graduală, astfel încât să fie evitate dinamicile bruşte ale facturilor la energie.
„Polonia, de exemplu, a prelungit mecanismul de plafonare a preţurilor la energie până la 30 septembrie 2025. Şi noi trebuie să răspundem în mod continuu la schimbările care au loc pe piaţă şi să luăm deciziile corecte cu privire la formele de sprijin suplimentar pentru consumatorii de energie. Subliniez încă o dată că mecanismul actual a făcut ca românii să plătească printre cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană. Plătim al 4-lea cel mai mic preţ la energie electrică şi al 5-lea cel mai mic la gaze naturale, pe datele Eurostat. Soluţia corectă – singura – pentru preţuri mai mici în facturi este creşterea capacităţii de producţie energie electrică şi gaz în România. De aceea am lansat cel mai ambiţios plan de investiţii de după 1989, cu peste 14 miliarde euro fonduri europene atrase pentru sistemul energetic naţional. Fiecare MW nou înseamnă o şansă mai mare pentru facturi mai mici pentru români şi pentru companiile româneşti. Efectele pozitive ale acestor proiecte se vor simţi în anii ce vor urma”, a mai susţinut Sebastian Burduja.
Statul încă are restanțe față de furnizori
Până acum, în cei trei ani de funcționare a schemei de plafonare și compensare, costul bugetar a fost de aproximativ 27 de miliarde de lei, din care 17 miliarde de lei s-au plătit în cadrul schemei de plafonare-compensare a facturilor la energie, pentru mediul economic, iar 10 miliarde de lei sunt plăți făcute de Ministerul Muncii pentru clienții casnici.
Totodată, Guvernul mai are în prezent restanțe la decontare de peste 8 miliarde de lei în raport cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care au acumulat în ultimii ani credite și dobânzi pe fondul prelungirii și blocării parțiale a calendarului de rambursare. Sumele trebuiesc validate la decontare de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).
Scăderea prețurilor depinde de creșterea producției de energie și a tranzacțiilor din piață
Prețul gazelor pe piața spot a BRM (cu livrare în ziua următoare) a tot crescut în ultimele săptămâni și zile și a ajuns recent la cele mai ridicate niveluri ale ultimilor doi – la circa 400 de lei/MW. Prețurile au crescut în toată Europa, pe fondul consumului ridicat din depozite și a încheierii tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, de la 1 ianuarie.
În România, prețul reglementat este de 120 lei/MW, preț cu care producătorii locali vând gaze furnizorilor pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică. La energie electrică, plafonul este de 0,68 lei/KWh, însă ofertele din piață pentru 1 aprilie sunt în general mult mai înalte comparativ cu prețul plafonat. Diferențele între prețul de piață și cel plafonat este asigurată întâi de furnizori și apoi de stat prin decontarea sumelor.
O ieșire dezordonată din regimul de plafonare riscă să crească puternic inflația și să creeze probleme pe lanțurile economice, la fel ca în 2021.
Ministrul Energiei a mai declarat pentru CursdeGuvernare.ro, în final de ianuarie, că perioada următoare va fi o perioadă tranzitorie, în care să se ia măsuri pentru creșterea energiei tranzacționate în piață și implicit reducerea prețurilor.
„Mizăm pe faptul că în această perioadă tranzitorie vom avea măsuri prin care vom crește lichiditatea în piață. Adică să determinăm furnizorii și producătorii să intre în tranzacții, iar atunci când această plafonare clasică, pe nivel de consum, va trece un model bazat pe consumator vulnerabil, să avem lichiditate în piață astfel încât prețurile să rămână cât mai mici”, a afirmat Sebastian Burduja.
(Citește și: ”Diferența între prețul gazelor de pe bursele din România și cele din Europa atinge un maxim istoric – Cauzele exploziei de preț”)
***
Urmărește-ne pe Google News
