Ministerul Finanțelor a bifat luni două noi licitații ratate de titluri de stat, în contextul incertitudinii privind bugetul de stat și a volatilității încă puternice de pe piețele financiare, conform datelor publicate de BNR. Numărul licitațiilor ratate de la declanșarea războiului SUA/Israel împotriva Iranului a ajuns astfel la 6, din care două au fost luni și două joi.
Este vorba despre o licitație de obligațiuni pe 6 ani (scadența iulie 2031), prin care Ministerul Finanțelor a încercat să vândă fără succes obligațiuni în valoare de 600 de milioane de lei, dar și o licitație de obligațiuni pe 2 ani (scadența iulie 2028).
În cazul ambelor licitații obligațiuni Finanțele nu au atras decât oferte de 150 milioane de lei (mult sub prospect, bid-to-cover ratio mult <1). Trezoreria a respins natural ofertele, la fel cum a făcut în cazul precedentelor 4 licitații, unde ofertele au fost mai însemnate dar dobânzile cerute mult mai mari.
De notat că în perioade de incertitudine mare, investitorii – fondurile de pensii, băncile sau clienții lor – caută să cumpere titluri de stat cu scadență cât mai scurtă sau evită plasamentele în titluri de stat.
Finanțele au un buffer confortabil. Adoptarea bugetului ar putea dezgheța piața primară, internă, de finanțare
De notat totuși că Finanțele au un buffer financiar confortabil după ce au făcut prefinanțare pentru acest an în final de 2025 și au avut în primele 2 luni din acest an o execuție bună a planului de finanțare. Necesarul de finanțare din acest an al României se ridică la peste 260 de milioane de lei.
Acest lucru a fost punctat și de șeful Trezoreriei de stat, Ștefan Nanu, care într-o conferință, luni, a spus că Ministerul își permite să aștepte stabilizarea piețelor înainte de a vinde mai multe obligațiuni pe piața internă, în condițiile în care are un buffer suficient de confortabil datorită emisiunilor din prima parte a anului.
Volatilitatea pe piețele financiare globale s-a mai domolit luni și joi, în ciuda revenirii pe creștere a prețurilor internaționale la țiței. Piețele emergente ca România s-au confruntat cu ieșiri de capitaluri, iar aceste ieșiri de investiții de portofoliu au dus la creșterea dobânzilor suverane, cu dobânda pe 10 ani la obligațiunile de stat ale României la 7,33% cel mai recent, marți, la ora 12:15.
Costul de finanțare pe 10 ani al României a trecut săptămâna trecută de 7%%, crescând față de nivelul de dinaintea războiului din Golf cu peste 100 de puncte de bază (1%). Nivelul de marți al RO10Y este cel mai ridicat nivel din finalul lunii octombrie.
Creșterea dobânzilor înseamnă că investitorii (bănci, investitori străini, investitori locali), vând din deținerile lor de obligațiuni și împing costul de finanțare în sus, din moment ce riscul geopolitic și de inflație s-a intensificat.
Problema cea mai mare: incertitudinea. Ieșiri de capitaluri din România și dobânzi la peste 7%
Obligațiunile țărilor din piețele emergente s-au confruntat la nivel global cu ieșiri de capitaluri în ultimele săptămâni. JP Morgan a recomandat investitorilor săi, la începutul războiului, să reducă expunerea pe obligațiuni în lei și în general plasamentele făcute în țările emergente, avertizând că situația poate aduce oscilații mai puternice pe burse și pe piețele valutare.
Presiuni s-au resimțit pe 3 martie și pe piața valutară locală, cu leul trecând pentru scurt timp peste pragul de 5,1 lei pentru un euro, pe piața secundară. BNR pare să fi intervenit în piață pentru a calma din volatilitatea cursului euro/leu, în acea zi având loc 70% din volumul întregii săptămâni. În perioade de tensiuni, investitorii și populația caută active de refugiu, iar în cazul populației românești refugiul tradițional este euro.
Potrivit analiștilor, problema principală este incertitudinea. Investitorii erau deja puternic investiți pe piețele emergente, inclusiv pe titluri de stat în lei care au tot avut scăderi mari și relativ rapide ale randamentelor în ultimele luni. Mulți investitori au cumpărat obligațiuni în contextul în care se așteptau viitoare scăderi de dobândă și o scădere a inflației.
Într-un astfel de context, orice escaladare militară poate duce rapid la retrageri de capital și scăderi ale cursului valutar, au punctat analiștii.
(Citește și: ”Finanțele au acoperit aproape un sfert din necesarul record de finanțare al României din 2026. Războiul din Golf complică execuția planului de finanțare”)
(Citește și: ”Bugetul 2026, în dezbatere: Venituri / Cheltuieli, 36% / 42,3% din PIB – Scad cheltuielile de funcționare a statului, cresc investițiile în dezvoltare accelerată. Plus de 100 mld. la fonduri europene – Împărțirea pe ministere”)
(Citește și: ”Lichiditatea din sistemul bancar a crescut din nou în februarie, înainte de războiul din Golf – Tensiunile de pe piețe s-au calmat, dobânzile rămân sus”)
(Citește și: ”UPDATE / Se intensifică ieșirile de capitaluri din România – Dobânda pe 10 ani crește la 7,1%. Partea pozitivă: Băncile au în continuare zeci de miliarde excedent de lichiditate pentru a finanța deficitul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
