Anularea cazurilor de corupție din cauza deciziilor CCR privind prescripția, precum și finanțarea presei de către partide – marile probleme ale României în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept

„Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente”, atrag atenția experții Comisiei Europene, în Raportul privind situația statului de drept în România, prezentat marți.
De asemenea, Comisia mai atrage atenția asupra prescrierii cazurilor de corupție în baza deciziilor CCR.

După publicarea Raportului, care cuprinde analize referitoare la situația respectării statului de drept în fiecare stat membru, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să continue dezbaterile generale și specifice fiecărei țări pe baza prezentului raport, utilizând, de asemenea, recomandările pentru a examina în continuare modul în care se pot realiza progrese concrete.

De asemenea, Comisia invită parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate să continue dialogul național privind statul de drept, precum și la nivel european, cu o implicare sporită a cetățenilor.

Constatările legate de pluralismul și libertatea mass-media din România:

• Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește recomandarea  de a consolida guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de mass-media. Până în prezent nu au existat evoluții concrete care să amelioreze cadrul pentru guvernanța eficace și independența editorială a serviciilor publice de mass-media.

• Informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei, dincolo de sectorul audiovizual. sunt încă insuficiente.

• Finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la o creștere a publicității politice netransparente.

• Cu excepția câtorva canale noi independente, mass-media națională și cea locală depind în mare măsură de publicitatea de stat și de sprijinul financiar direct din partea partidelor politice. Publicitatea de stat este adesea alocată într-un mod netransparent, fără criterii clare. Acest lucru afectează calitatea și independența conținutului de știri, precum și încrederea în presă a societății românești.

• Urmând o tendință de creștere începută în 2015, în 2023 partidele politice au cheltuit aproximativ 24,5 milioane EUR pentru mass-media6, dublul bugetului cheltuit în 2021. O parte substanțială a acestor sume a fost plătită prin intermediul agențiilor de publicitate către televiziuni și site-urile de știri online, care au prezentat în mod repetat declarații ale politicienilor sub formă de conținut jurnalistic și nu ca publicitate plătită.

• Aceste activități au avut loc inclusiv în timpul campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul European, când principalele partide politice din România au finanțat publicitate politică sub formă de interviuri plătite și dezbateri moderate de jurnaliști în cadrul unor programe cu aparență editorială, de exemplu. Eticheta „promovare electorală” a fost afișată doar într-un număr limitat de cazuri și nu întotdeauna în mod clar.

Probleme – anularea și închiderea cazurilor de corupție din cauza deciziilor CCR privind prescripția, finanțarea netransparentă a partidelor și amânarea reglementării activitățile de lobby în cazul parlamentarilor

• În urma hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind termenele de prescripție, instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. În pofida istoricului în general pozitiv, o serie de cauze penale sunt în curs de clasare ca urmare a hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), publicată la 25 iunie 2018, care a constatat că întreruperea termenului de prescripție în temeiul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal este neconstituțională, vidul legislativ fiind umplut abia prin adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului la 30 mai 2022.(…) Efectele combinate ale acestei jurisprudențe fac dificilă pronunțarea unei hotărâri definitive în numeroase cauze de corupție anterioare datei de 30 mai 2022 și pot ridica anumite semne de întrebare din perspectiva dreptului UE. În cursul anului 2024, instanțele au întrerupt procedurile penale împotriva a 307 inculpați pe motiv de expirare a termenului de prescripție (față de 364 în 2023). Prin comparație, în 2022, înainte de adoptarea deciziilor ÎCCJ, în astfel de cauze s-a încetat urmărirea penală în cazul a 129 de inculpați.

• Percepția publicului larg asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat semnificativ în comparație cu 2024 (52%) și 2021 (51%). Percepția întreprinderilor asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat în comparație cu 2024 (56%), deși s-a îmbunătățit în comparație cu 2021 (45%).

• Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți. Timpul necesar pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a continuat să crească, de la 160 de zile în 2021 la 171 de zile în 2022 și la 228 de zile în 2023, în timp ce rata de soluționare a cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a scăzut de la 102% în 2021 la 96% în 2022 și la 87% în 2023. Volumul de muncă al instanțelor, în special numărul de cauze noi și pendinte, a crescut în comparație cu Raportul anterior privind statul de drept. În unele cazuri, durata procedurilor este considerată un obstacol în calea accesului la justiție, inclusiv în ceea ce privește cererile de acces la documente de interes public.

• Potrivit sondajului Eurobarometru special din 2025 privind corupția, 75% din respondenți percep corupția ca fiind larg răspândită în țara lor (față de media UE de 69%), iar 60% afirmă că se simt afectați de corupție în viața de zi cu zi (față de media UE de 30%). În ceea ce privește întreprinderile, 90% din ele consideră că fenomenul corupției este generalizat (față de media UE de 63%), iar 72% din ele consideră că acesta face dificilă desfășurarea de activități economice (față de media UE de 35%).

• Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește recomandarea de introducere a unor norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.

• Legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.

• Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și a declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid.

• Au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați, iar legislația menită să îmbunătățească transparența finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată de Parlament.

• Au fost întreprinse câteva demersuri pentru a îmbunătăți consultările publice, dar în practică se întâlnesc în continuare o serie de deficiențe. Imprevizibilitatea legislativă, utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale guvernului, problemele privind calitatea legislației și sarcina de reglementare rămân principalele preocupări ale întreprinderilor și ale organizațiilor societății  civile.

Recomandările Comisiei:

• Să ia măsuri legislative pentru a consolida garanțiile de asigurare a independenței procurorilor de rang înalt și organizarea și funcționarea poliției judiciare.

• Să ia măsuri pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție.

• Să introducă norme privind activitățile de lobby pentru deputații în Parlament și să asigure eficacitatea sistemului declarațiilor de avere.

• Să își intensifice eforturile de consolidare a normelor și a mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, în funcție de standardele europene privind serviciile publice de mass-media.

• Să își intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență ale guvernului și de asigurare a unor consultări publice eficace înainte de adoptarea legislației. Să înregistreze progrese în ceea ce privește continuarea procesului de obținere a acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

(Citește și: Nou val de pensionări în magistratură, după creșterea vârstei de ieșire din sistem – CSM îl acuză pe președinte că ”blochează justiția” prin nesemnarea decretelor)

****