Expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a scăzut la 41,4% din totalul titlurilor aflate în circulație în luna noiembrie 2024, de la 42,1% în luna octombrie, după ieșiri nete de aproape 6,58 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanțe.
Investitorii nerezidenți au fost și ei vânzători neți de titluri de stat în lei în noiembrie, cu ieșiri nete de 4,3 miliarde de lei, după alte ieșiri nete de 3 miliarde de lei în octombrie.
Noiembrie a fost o lună de aversiune la risc pe piețele financiare locale, lună ce a fost marcată de creșterea volatilității atât pe piețele bursieră și valutară, cât și pe cea de titluri de stat.
Creșterea aversiunii la risc a venit ca urmare a clasării pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale a candidatului cu discurs naționalist, pro-rus, Călin Georgescu și a riscului politic de fragmentare.
Cele mai tranzacționate titluri de stat în lei în luna noiembrie au fost cele pe termen scurt, respectiv obligațiunile scadente în octombrie 2026 (RON7NMKOKQG2) și emise în aprilie 2023, care au înregistrat un volum ridicat de aproximativ 37 miliarde de lei, mult peste media istorică. În același timp, obligațiunile scadente în ianuarie 2026 (RO7EKTXSRHD6 – emise în decembrie 2023) au adunat tranzacții de circa 10 miliarde de lei. Pe celelalte scadențe tranzacționate în noiembrie, volumul s-a încadrat în mediile istorice (câteva miliarde de lei).
Vânzările nerezidenților au continuat cel mai probabil în decembrie și ianuarie, judecând după evoluția dobânzilor la titlurilor de stat din piața secundară
Aceste vânzări ale nerezidenților au continuat cel mai probabil în lunile decembrie și ianuarie, judecând după tendința puternic crescătoare a ratelor de dobândă la titlurile de stat din piața secundară – dobânda suverană pe 10 ani a depășit la mijlocul lunii ianuarie, pentru scurt timp, pragul de 8%.
Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a dus la o creștere a incertitudinilor și a primei de risc suveran, care a redus împrumuturile prin titluri de stat ale Guvernului din noiembrie și decembrie, pe fondul reducerii cererii. Banca Națională a României (BNR) a trebuit de asemenea să intervină în piața valutară și să fie activă în piață prin cumpărarea de lei, după primul tur al alegerilor prezidențiale, astfel încât cursul euro/leu să nu treacă de 5 lei.
Notă: Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din vânzările investitorilor străini ce și-au redus expunerea pe piața titlurilor de stat în lei după clasarea pe primul loc în turul întâi a alegerilor prezidențiale a candidatului anti-occidental Călin Georgescu. La „ieșirea” din România, investitorii își schimbă leii în valută, ceea ce poate duce la presiune pe depreciere din cauza faptului că piața valutară nu este foarte adâncă.
BCR: Leul va rămâne stabil în 2025, cu o posibilă depreciere în a doua jumătate a anului
”Stabilitatea leului este de așteptat să persiste și în 2025, sprijinită de intervențiile BNR. Vedem posibilă o ușoară tendință de depreciere, mai probabilă din a doua jumătate a anului, dacă situația economică o va permite”, comentează analiștii BCR.
În octombrie, băncile au avut intrări nete de 6,3 miliarde de lei în titluri de stat, ceea ce a ridicat expunerea totală a sectorului bancar la 164,95 miliarde de lei, un maxim istoric din punct de vedere al sumelor brute.
Per total, în noiembrie, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a ajuns la 41,4% din totalul aflat în circulație, în timp ce procentul deținerilor nerezidenților a scăzut 22,6% din totalul titlurilor în lei, la o sumă brută de 83,74 miliarde de lei.
Comparativ, fondurile de pensii și-au mărit expunerea în noiembrie la 25,5% din total, după intrări nete de 1,33 miliarde de lei. Fondurile de pensii și-au crescut deținerea brută pe parcursul anului 2024, de la 77,98 miliarde de lei la final de 2023 la 94,41 miliarde de lei la final de noiembrie 2024. Expunerea procentuală nu a suferit însă mpdificări masive, în condițiile unei expuneri de 24,9% din totalul titlurilor în lei aflate în circulație la final de 2023.
(Citește și: ”Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani”)
***
Urmărește-ne pe Google News
