Execuția bugetară din primele 7 luni din 2025 s-a încheiat cu un deficit mai mare la nivel nominal decât cel din aceiași perioadă a anului trecut, dar identic cu cel raportat la PIB: 76,44 mld. lei (4,04% din PIB) față de 71,04 mld. lei (4,04% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Datele indică un deficit lunar pe ultimele 3 luni (pe care sunt date definitive – mai, iunie, iulie) de câte 5 miliarde de lei, cu o tendință generală de deteriorare față de execuția din anul electoral 2024, care s-a încheiat cu un deficit bugetar pe metodologia europeană (ESA) de 9,3% din PIB, identic cu cel din anul de criză 2010.
Execuția e grevată de anualizarea impactului majorării pensiilor din septembrie 2024 (impact pe tot anul în 2025, față de doar 4 luni în 2024) și de derogările date de guvernul Ciolacu II de la înghețarea salariilor bugetarilor adoptată de același guvern, în final de an – contrar deciziei de înghețare din final de 2024, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu aproape 8% în ritm anual în perioada ian.-iulie, respectiv cu peste 7 miliarde de lei la nivel nominal.
În același timp, execuția se bazează pe reglementările fiscale aplicabile până la 1 august, când au intrat în vigoare schimbări majore inclusiv pe zona de TVA (și accize), care au crescut inflația și baza. Marea necunoscută pentru buget rămâne consumul, după aplicarea pachetelor de ajustare.
Cât de mare e lipsa de bani și de unde provine – Din 1 august au intrat în vigoare majorările de prețuri (TVA, accize), care se vor vedea în buget. De la 1 septembrie au venit altele
Datele privind execuția bugetară vor sta la baza rectificării bugetare pe care Guvernul ar urma să o realizeze în septembrie, pentru a realoca fondurile publice în funcție de evoluțiile din prima parte a anului acolo unde sunt găuri.
Câteva observații generale:
- 2 luni de ușoară temperare a încasărilor: față de lunile mai și iunie se observă o nouă încetinire ușoară a ritmului anual de creștere a veniturilor, de la +13,6% în primele cinci luni la +12,7% în primele șase luni și acum la +11,8%. În perioada martie-aprilie-mai am avut 3 luni de creștere după debutul slab de an din economie.
- Avansul veniturilor a fost în principal o consecință a măsurilor fiscale adoptate de guvern la sfârșitul anului trecut, prin care s-au majorat impozite (dividende, antreprenorii au profitat de cota veche) și s-au eliminat facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (IT).
- Mare parte din măsurile de corectare a lipsei de bani (deficitul), care au ca țintă atingerea unui deficit mai apropiat de 8% din PIB, au intrat în vigoare de la 1 august (și 1 septembrie). Altele urmează de la 1 ianuarie 2026.
- Evoluția mai modestă a economiei a însemnat rezultate ceva mai slabe la încasări, în special din TVA – dar e observabilă o ușoară revenire a consumului în primele 2 luni ale verii, înainte de primele măsuri de ajustare (cererea de consum s-a mutat mai în față din punctul de vedere al momentului de consum, pentru a evita prețurile mai mari). Mare parte din creșterea încasărilor la 7 luni a venit întocmai din accize (+13,2%), TVA colectat (+5,7%), precum și creșterii încasărilor din contribuții de asigurări (+10,8%, în temperare ușoară de la 11,5% în mai de ex.) și creșterii veniturilor nefiscale (+8,9%) – aici, la venituri nefiscale, sunt incluse încasări de 1,6 mld. lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă S.A.).
- Singurele ”economii” notabile în buget care s-au realizat în luna mai au fost cele la capitolul ”subvenții” – circa 2,37 mld. lei față de mai 2024.
- După ce aprilie a fost singura lună din acest an în care cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost mai mici decât cele de anul trecut, aceste cheltuieli au rămas pe un plus, modest, de doar +0,5%.
- Statul a ținut sub control doar cheltuielile cu bunurile și serviciile și cele cu subvențiile (-4,4 mld. lei, -36,6%), dar nu a putut ține în frâu creșterile de cheltuieli de la salarii (+7,9%), asistență socială (+14,7%) și dobânzi (+44,9%). Creșterea cheltuielii cu salariile bugetarilor (+7,32 mld. lei) vine în ciuda faptului că în final de 2024 guvernul Ciolacu II a plafonat salariile bugetarilor, dând însă peste 80 de hotărâri de guvern pentru exceptări.
- Fondurile europene au salvat investițiile publice. Absorbția a crescut considerabil.
Inflația și TVA-ul mai mare salvează vistieria statului
Veniturile totale au însumat 370,77 mld. lei în primele șapte luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de +11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale: +0,44 pp în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și respectiv +0,3 pp la fonduri europene.
Ritmul procentual de creștere a veniturilor cu greu l-a depășit din nou pe cel al cheltuielilor publice: cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la 447,21 mld. lei – în creștere cu +11,1% față de ianuarie-iulie 2024.
Pe partea de colectare se remarcă un avans pozitiv la:
- încasările din impozitul pe salarii și venit: au totalizat 35,31 mld lei, înregistrând o creștere de +21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,0%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (+21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (+11,5%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (IT).
Pe de altă parte, eliminarea acestor facilități a avut un efect negativ asupra veniturilor din contribuții: Contribuțiile de asigurări au înregistrat 121,07 mld. lei, consemnând o creștere de +10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. ”Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șapte luni ale anului trecut (12,8 mld. lei în ian-iul 2025, față de 10,0 mld. lei în ian-iul 2024)”, explică MF.
Revenire a consumului înainte de majorarea TVA și a accizelor. Consumatorii s-au grăbit să consume la preț mai mic – Încotro o apucă consumul?
Încasările din TVA, un plus (încă) modest în primele 7 luni, dar s-a menținut tendința: 10 mld. lei lunar. Aprilie (Paștele) le-a readus pe plus după 3 luni de scădere în debut de an
După un minus de -2,7% în T1, încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au urcat la 69,99 mld. lei în iulie, în creștere cu +2,3% față de execuția din anul precedent și în accelerare de la un ritm de +1,2% în aprilie, +2,3% în mai și +3,8% în iunie.
”Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (19,59 mld. lei în ian-iul 2025, comparativ cu 18,51 mld lei în ian-iul 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat”, explică Finanțele.
Analizând rezultatele lunare se observă o continuă îmbunătățire: încasările nete au +3,8 mld. lei pe ian.-iulie 2025 vs. ian-iulie 2024 față de +2,17 mld. lei în ian.-iunie 2025 vs. ian-iunie. 2024). Totodată, per total, se observă și o încadrare în tendința generală din T2 2025, după ce în T1 2025 consumul a fost slab.
Astfel, în luna iulie, încasările nete din TVA au fost de 10,72 mld. lei, peste cele 10 mld. lei din mai și chiar și peste cele 10,5 mld. din aprilie, lună influențată de sărbătorile pascale și implicit creșterea consumului, dar peste nivelurile din februarie și martie.
În execuția din primele 7 luni se remarcă și o creștere semnificativă a veniturilor din accize. Acestea au însumat 26,67 mld. lei în primele 7 luni din 2025, consemnând o creștere de 13,2% față de 2024, în accelerare, susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) și accizele pentru produsele din tutun (+9,8%). Amintim că în luna aprilie, luna Paștelui, încasările din accize lunare au fost de 5,9 mld. lei, nivel mai mult decât dublu față de alte luni.
”Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, avertizează specialiștii Finanțelor.
În ceea ce privește absorbția de fonduri europene, datele arată o îmbunătățire atât la capitolul PNRR, cât și o îmbunătățire la fondurile europene clasice.
Per ansamblu, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat în primele 7 luni 28,62 mld. lei, în creștere cu 33,6% (an/an).
Economiile de la cheltuieli – din nou relative. Marea economie, de la subvenții
În ceea ce privește cheltuielile publice, acestea au înregistrat un avans anual de 11,1%, ridicându-se la 447,21 mld. lei în primele 7 luni din 2025.
Cheltuielile de personal (cu remunerarea celor 1,3 milioane de bugetari) au însumat 99,72 mld. lei, în creștere cu 7,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 53,59 mld. lei, în creștere cu 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 mld. lei, cu 9,83 mld. lei (+44,9%) mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 147,54 mld. lei în creștere cu 14,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,66 mld. lei – în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor non-casnici (801,29 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 11,08 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în creștere cu 12,6 mld.lei față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 mld. lei, în creștere cu 23,43% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 61,68 mld. lei, cu 8,23% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 mld. lei.
(Citește și: Pachetul de reformă a administrației locale a fost scos de pe agenda ședinței de guvern – celelalte 5 pachete, aprobate. Vor fi asumate luni în Parlament)
***
Urmărește-ne pe Google News
