Pachetul de reformă a administrației locale a fost scos de pe agenda ședinței de guvern – celelalte 5 pachete, aprobate. Vor fi asumate luni în Parlament

Premierul Ilie Bolojan a anunţat la finalul ședinței de guvern de vineri că doar cinci pachete de măsuri, din cele șase intenționate, în final, au fost adoptate. Pachetul privind reformarea administraţiei publice urmează să fie discutat duminică, iar premierul speră că și aceste măsuri vor fi aprobate și legiferate prin angajarea răspunderii Executivului în Parlament, până la sfârșitul săptămânii viitoare.

„Am încheiat o ședință de guvern extraordinară în care pe ordinea de zi au fost cinci din cele șase pachete, pe care ni le-am propus să le adoptăm prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al șaselea, pachetul pentru administrație publică, urmează să fie discutat duminică, când foarte probabil vom avea o nouă ședință de guvern, în așa fel încât să urmeze și acest domeniu procedura de asumare a răspunderii, pentru ca la finalul săptămânii viitoare toate cele șase pachete să poată fi adoptate”, a spus Ilie Bolojan, în conferința de presă susținută la Palatul Victoria.

Cele cinci proiecte de lege adoptate și care vor fi aprobate separat luni, în legislativ:

1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
2. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
3. PROIECT DE LEGE privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (autofinanţate, ASF, ANCOM şi ANRE)
4. PROIECT DE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății
5. PROIECT DE LEGE pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative (componenta de fiscalitate-insolvenţă)

Pensiile magistraților

Acest proiect, a spus premierul, ”rezolvă două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu”.

”Respectând independenţa justiţiei, fiind conştienţi de importanţa magistraturii într-un stat, nu putem însă evita acumulările negative pe care le-am avut în aceşti ani”, a subliniat premierul.

Condițiile de pensionare pentru magistrați rămân cele din prima formă anunțată:

• pensionare la 65 de ani cu perioadă tranzitorie de 10 ani pentru ajungerea la această vârstă
• pensie de maximum 70% din ultimul venit

A treia componentă importantă nu este însă rezolvată prin acest proiect, a mai spus premierul.

Ea va fi clarificată cât mai repede posibil, a adăugat Ilie Bolojan, pentru a avea un sistem de salarizare clar, pentru că pe actualul sistem de salarizare interpretabil „am avut peste 23.000 de procese generate de magistraţi, legate de salarii şi pe diferite aspecte care ţin de discriminare, inechităţi, calcule procentuale, şi s-a ajuns în situaţia ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferenţe salariale suplimentare şi mai sunt încă cam pe atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”.

”E nevoie de un sistem de salarizare predictibil care să nu afecteze salariile magistraţilor, dar care să nu mai permită o atare situaţie în care ai procese în cascadă, care fac impredictibilă partea de bugetare pe componenta de magistratură”, a explicat premierul.

Declarațiile referitoare la pensiile magistraților:

• ”Atunci când ai 48-49 de ani, când ai maturitate profesională, poţi să asiguri pentru mulţi ani înainte servicii publice pentru cetăţenii ţării noastre şi, practic, acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani, aşa cum este propus în acest pachet”, a anunţat premierul. El a menţionat că cel de-a doilea aspect care este rezolvat în acest proiect de lege este valoarea pensiei în magistratură.

• ”Şi aici am avut o situaţie anormală, care nu se regăseşte nicăieri în sistemul de pensii general, nici în România, nici în alte ţări europene, şi anume ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. Astăzi, valoarea unei pensii medii în magistratură este între 4.800 şi 5.000 de euro, deci 24.000-25.000 de lei, o pensie care este de multe ori mai mare decât pensia medie de 550-600 de euro care este în România. În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce oricum este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate”, a spus premierul.

Pachetul cu noi măsuri fiscale (primul proiect de lege)

Capitalul social minim pentru firme este stabilit relativ la cifra de afaceri

De la data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent, după cum urmează:

• a) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă sub 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei;

• b) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.

Firmele înregistrate în registrul comerțului îşi vor majora capitalul social  prin modificarea actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, termen calculat de la data înregistrării mențiunii de majorare la registrul comerțului.

În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu şi-a completat capitalul social în termenul prevăzut la alin. (6), la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va pronunța dizolvarea societății.

Praguri maxime pentru eșalonarea la plată

S-a stabilit un plafon maxim pentru acordarea eșalonării în formă simplificată:

• În cazul persoanelor fizice, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei;

• În cazul asocierilor fără personalitate juridică, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei;

• În cazul persoanelor juridice, eșalonarea la plata în forma simplificata va fi acordată pentru pentru obligații mai mici de 400.000 lei.

Regimul special pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate nerezidente

• Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la art. 15, care înregistrează cheltuieli aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuieli de management, consulanță, în relația cu entități afiliate nerezidente, astfel cum sunt prezentate în contul de profit și pierdere/situaţia veniturilor si cheltuielilor/date informative din raportările contabile oficiale întocmite pentru exercițiul financiar 2024/exercițiul financiar diferit de anul calendaristic care începe în anul 2024, a căror pondere în totalul cheltuielilor înregistrate în aceleași raportări, este de peste 1 %, consideră nedeductibile cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente, înregistrate în anul fiscal de calcul.

• Nu intră sub incidența prevederilor alin. (1), cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță,  ca urmare a unor tranzacții cu persoane afiliate nerezidente, efectuate pentru obținerea mărcilor, desene-lor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.

• La determinarea ponderii prevăzute la alin. (1) cheltuielile excluse nu se vor lua în calculul totalului cheltuielilor înregistrate.

• (5) În situația în care cheltuielile menționate la alin. (1) nu sunt prezentate detaliat potrivit formatului contului de profit și pierdere/situaţiei veniturilor și cheltuielilor/datelor informative, din raportările contabile oficiale, ponderea prevăzută la alin. (1) se determină  luând în considerare cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielile de management, consultanță,  înregistrate cu entități afiliate nerezidente, astfel cum sunt înregistrate în evidența contabilă a anului 2024.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

Este abrogat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026.

• Pentru anul fiscal 2026, proiectul propune calificarea cheltuielilor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, cheltuielilor de management, consultanță, efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, ca fiind nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal. Aceasta în cazul în care ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%.

• Nu intră sub incidența acestui regim fiscal, cheltuielile reprezentând drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România, efectuate pentru obținerea mărcilor, desenelor și modelelor industriale, drepturilor de autor, și alte asemenea, înregistrate în România.

Veniturile din chirii

În categoria veniturilor din activități independente se cuprind și cele realizate de contribuabilii care obțin venituri din prestarea de servicii de cazare, precum și veniturile din închirierea pe termen scurt a unui număr de peste 7 camere situate în locuințe proprietate personală, iar pentru stabilirea impozitului sunt aplicabile prevederile art. 68^3.

Se introduce o nouă formulă de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.

Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.

Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.

Cota forfetară de 30% se va aplica și proprietarilor persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.

Persoanele fizice din caeastă ultimă categorie au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale și de a emite bonuri fiscale cu aceste aparate, pe care să le înmâneze clienților, potrivit unei alte schimbări propuse.

Veniturile sub forma câştigurilor din tranzacționarea titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate

• se impun prin reţinere la sursă
• prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii
• prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii

Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat – primul ieşit, pe fiecare simbol.

Contribuțiile de sănătate pentru venituri din activități independente – pentru maxim 72 salarii minime brute

Persoanele fizice datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază anuală de calcul egală cu suma rezultată prin cumularea venitului net anual realizat/brut sau normei anuale de venit, respectiv a normei anuale de venit ajustate, care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egale cu nivelul de 72 de salarii minime brute pe ţară.

Testare psihologică pentru conducerea și funcționarii publici de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc

La dosarul pentru concurs, candidații înscriși pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere și de execuție, generale și specifice, din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, au obligația de a depune doua avize eliberate de instituții specializate sau persoane autorizate în condițiile legii, din care să rezulte că sunt apți din punct de vedere psihologic și comportamental pentru exercitarea functiei publice, respectiv:

• Aviz privind evaluarea psihologică complexă;
• Aviz privind nivelul de integritate.

Toți funcționarii publici din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc sunt supuși în mod obligatoriu unei testări psihologice periodice, o data la 2 ani.

Măsuri de combatere a corupției din vămi și din ANAF – bodycam și testare cu poligraful

• În scopul realizării activităților de control și supraveghere vamală, personalul desemnat din cadrul Autorității poate să folosească înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera și să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare, activități desfășurate în spații publice, fără consimțământul persoanelor vizate.

• Autoritatea este autorizată să înregistreze și să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video din dotare, momente operative, pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de fraudă fiscală și vamală.

• În situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate  ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din cadrul Autorității Vamale Române, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de control, la solicitarea conducerii Autorității, personalul poate face obiectul testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf. În situația în care testarea funcționarul public indică un comportament disimulat se declanșează cercetarea disciplinară conform Codului Administrativ.

• În scopul realizării activităților de control antifraudă, personalul desemnat din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală poate să înregistreze și să fixeze cu mijloacele foto-audio-video din dotare, activități desfășurate în spații publice, fără consimțământul persoanelor vizate.

• Agenția, prin Direcția generală antifraudă fiscală este autorizată să înregistreze și să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative, pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există suspiciuni privind săvârșirea unor acte şi fapte de evaziune fiscală şi fraudă fiscală. Înregistrările foto-audio-video constituie mijloace de probă.

• Inspectorii au dreptul să utilizeze înregistratoare audio-video portabile de tip bodycam în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu în condițiile stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

• Nerespectarea dispoziției de utilizare sau utilizarea în mod necorespunzător, a bodycam, reprezintă abatere disciplinară și este cercetată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Taxă de 25 de lei pentru fiecare colet cu mărfuri din afara UE cu valoare sub 150 euro

Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet  ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă”, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.

Taxa se aplică coletelor care conțin bunurile  livrate  în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe.

Împrumuturile între firme și acționari

Societățile care distribuie trimestrial dividende, potrivit legii, nu pot acorda acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite  conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui  acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile,  împrumuturile luate de la aceștia.

De asemenea, proiectul mai prevede că persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale sunt să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau soluţii moderne. Sunt exceptate entităţile care au punctele de încasare amplasate în zone nedeservite de reţele de comunicaţii electronice.

Impozit de 16% pentru câștigurile din criptomonede

Veniturile din transferul de monedă virtuală sunt impozitate cu 16% – câștigul este determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Impozitul pe venit datorat se va calcula de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei. Măsura va fi implementată începând cu veniturile aferente anului 2026.

(Citește și: Pachetul 2 – spart în 5, cu gândul la CCR: Prima parte vizează noi măsuri fiscale, iar Reformele se vor transforma în 4 părți distincte)

****