Economiștii Erste se așteaptă la o scădere a costurilor de finanțare ale României cu circa 0,7% în 2026 pentru împrumuturile pe termen lung, peste media regiunii, de 0,4%, în condițiile în care dobânzile cerute în prezent de investitori pentru a împrumuta România sunt mai mari decât ar justifica fundamentele economice, potrivit unui raport transmis investitorilor. În ciuda scăderii anticipate, costurile de finanțare ale României se vor menține peste media regiunii.
În plus, diferența mică dintre dobânzile pe termen scurt și cele pe termen lung sugerează că România continuă să plătească o primă de risc mai mare, în ciuda stabilizării situației politice și bugetare. Nivelul dobânzilor este important având în vedere că acestea sunt plătite anual de la buget. În 2025, România va plăti 7,5% din PIB pentru achitarea acestora, al treilea cel mai ridicat nivel din UE.
„Randamentele obligațiunilor pe 10 ani ar putea să se comprime cu aproximativ 40 de puncte de bază anul viitor în Europa Centrală și de Est (CEE), iar în România scăderea ar putea ajunge la -70 puncte de bază după ce banca centrală reia relaxarea monetară”, susțin analiștii băncii austriece.
Erste anticipază că rata-cheie de politică monentară (dobânda BNR, cea care dă tonul celor din piață) va rămâne neschimbată cel puțin până la ședința din februarie 2026. Anul viitor aceasta ar putea fi redusă cu un total de 150 puncte de bază.
„Odată ce șocul electoral a trecut, randamentele obligațiunilor românești au scăzut treptat, pe măsură ce riscul unei retrogradări a ratingului a devenit mai puțin problematic. Eforturile recente de consolidare fiscală s-au dovedit a fi suficiente, cel puțin pe termen scurt, pentru a păstra statutul României de investment grade. Totuși, unele riscuri persistă, în special deoarece stabilitatea politică a fost evidențiată ca unul dintre elementele-cheie urmărite de agențiile de rating în luarea deciziilor. Va dura ceva timp până la orice discuție privind readucerea perspectivei la stabil, iar îmbunătățirile în execuția bugetară și dinamica datoriei sunt considerate esențiale”, se arată în raport.
„Datoria României denominată în euro oferă o primă generoasă, acoperind riscul unui posibil downgrade”, se mai arată în raport.
Notă: Obligațiuni suverane denominate în euro/ Dimensiunea bulei se referă la volumul restant al emisiunii.
Incertitudinea aplatizează curba
Analiștii Erste sunt de părere că randamentele pe termen lung și scurt sunt puțin prea mari în prezent. O diferență mică între 10 ani și 2 ani arată că piața percepe incertitudine sau risc economic pe termen scurt, și nu „plătește” mult mai mult pentru obligațiunile pe termen lung. Astfel, „curba” randamentelor este plată, nu crescătoare cum ar fi normal. Când curba se inversează, dobânzile pe termen scurt sunt mai mari decât cele pe termen lung, țara respectivă ar putea fi în pragul recesiunii.
Dacă România va arăta îmbunătățiri fiscale reale, randamentele ar trebui să scadă, iar curba randamentelor să se ajusteze corespunzător, consideră economiștii Erste.
„Evaluarea noastră este că valorile actuale de piață pentru randamentul pe 10 ani sunt ușor peste valoarea corectă, iar așteptarea este ca o tendință descendentă să se manifeste mai târziu în acest an. De asemenea, considerăm că scadențele scurte ar trebui să fie semnificativ mai mici, iar valoarea corectă a diferențialului 10Y-2Y (diferența dintre dobânzile pe termen lung, 10 ani, și cele pe termen scurt, 2 ani, n.r.) este mai mare decât nivelurile actuale. Totuși, pentru ca acestea să se materializeze, este nevoie de o îmbunătățire reală a indicatorilor fiscali ai României”, se arată în raport.
92% din necesarul de finanțare, acoperit/ Nevoile de împrumut ar putea fi mai mari, având în vedere profilul de rambursare mai puțin favorabil
În linie cu revizuirea în creștere a țintei de deficit pentru acest an, nevoile brute de finanțare au fost, de asemenea, ajustate în sus, de la 232 miliarde de lei la 259 miliarde de le.
Până în prezent, aproximativ 92% din emisiunile brute planificate pentru acest an au fost realizate, potrivit calculelor analiștilor băncii austriece.
„Conform declarațiilor publice ale oficialilor guvernamentali, ținta deficitului bugetar pentru 2026 este estimată între 6,0% și 6,5% din PIB. Totuși, anticipăm nevoi de împrumut ușor mai mari, având în vedere un profil de rambursare mai puțin favorabil”, se mai arată în raport.
(Citește și: ”Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu”)
***
Urmărește-ne pe Google News
